Într-un an secetos cum a fost cel care a trecut, România ar fi avut mare nevoie de o rețea de irigații performantă care să-i salveze pe fermieri de la dezastru. Din păcate, mare parte din infrastructura existentă este veche și nefuncțională. Deși guvernanții promit investiții masive în acest sistem în următorii ani, vechea submăsură 4.3, destinată componentei de irigații a fost scoasă de pe lista măsurilor care vor fi deschise pentru finanțare anul acesta, lucru care îi nedumerește pe fermieri.
”Din păcate, în programul de finanțare pentru anii 2021-2022 prezentat de Ministerul Agriculturii, nu am văzut submăsura 4.3 pentru componenta de irigații. Acolo este posibil să se gândească la acele fonduri venite din PNRR sau la cele destinate combaterii pandemiei care au o componentă prioritară pentru mediu. Pentru mine componenta de irigații era foarte importantă, dar n-am văzut-o.
Poate gândirea lor a fost să transfere totul pe PNRR, dar nu știu în ce măsură va face posibilă accederea acelor fonduri direct către fermieri. Și aici sunt discuții. Țineți cont că noi trebuie să avem PNRR-ul aprobat în aprilie. Pe de-o parte să răspundem indicatorilor de performanță stabiliți de Comisie și de cealaltă parte să fie negociat și aprobat. Când se mai face consultarea și negocierea publică cu actorii principali din agricultură? Nu știm”, a precizat Adrian Chesnoiu, președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport” cu Ovidiu Ghinea.
Această situație incertă îi pune într-o situație dificilă pe fermierii din zonele secetoase, mai ales ținând cont de faptul că unii au început să-și pună la punct infrastructura de irigații și aveau nevoie în continuare de submăsura 4.3 pentru a-și finaliza proiectele.
”Ar fi foarte important pentru fermieri, cum e și cazul meu. Am deja un set de proiecte depuse, dar din cauza faptului că sumele alocate printr-un proiect, de un milion de euro, nu ne permite să ne reabilităm întreaga infrastructură secundară, avem obligația să mai depunem încă un rând de proiecte. Dacă nu o facem prin măsura 4.3, atunci lucrurile devin critice”, a subliniat fermierul Constantin Soare.
În ceea ce privește Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Chesnoiu a avertizat asupra faptului că mai este puțin timp până când acest program trebuie aprobat, astfel încât s-ar putea ca fermierii să nu aibă timp să fie consultați. Mai mult, MADR trebuie să negocieze la sânge sumele destinate proiectelor din agricultură, altfel banii riscă să fie direcționați către alte sectoare.
”Am studiat foarte bine Programul Național de Redresare și Reziliență; prima variantă trimisă de România la Comisia Europeană a fost întoarsă pentru că nu răspundea obiectivelor impuse. Într-adevăr, acolo se prevăzuseră investiții în infrastructura de irigații, desecare și drenaj, dar din ce informații îmi parvin în ultima perioadă, s-au format zece grupuri de lucru care vizează anumite proiecte prioritare. Aici este foarte important cu ce vor veni ministerele. Dacă MADR, împreună cu ANIF, vor avea capacitatea să meargă să le dovedească celor care creionează PNRR că pot să producă proiecte mature care pot fi contractate până cel târziu la 31 decembrie 2022, banii vor rămâne la agricultură. Dacă nu, vom fi iarăși cenușăreasa economiei românești, iar banii se vor duce pe la asistență socială și ONG-urile care se rotesc mai nou prin actul guvernamental”, a mai subliniat Adrian Chesnoiu.
În ceea ce privește fondurile europene dedicate irigațiilor, este important de precizat că în lista cu măsuri pentru anii de tranziție există o schemă nouă în cadrul submăsurii 4.1, special pentru achiziții simple și echipamente de irigații în fermă, cu o alocare de peste 104 milioane de euro. De asemenea, potrivit informațiilor AGRO TV, irigațiile vor finanțate și prin fonduri de la Ministerul Mediului.
este parte a
