Etichetarea nutrițională a alimentelor dă mari bătăi de cap Comisiei Europene, după ce sistemul Nutri-Score, dezvoltat de oamenii de ştiinţă francezi, care s-a lovit de opoziţia mai multor state membre, în frunte cu Italia, care văd în acest sistem o ameninţare la adresa industriei agroalimentare şi gastronomiei, transmite AFP, citată de ROMPRES.
Până la finele anului 2022, Comisia Europeană trebuia să prezinte, în cadrul strategiei „De la fermă la furculiţă”, o propunere de etichetare armonizată şi obligatorie, pentru a lupta împotriva „alimentelor nesănătoase”, însă această propunere a fost amânată pentru o dată nedeterminată în 2023, după ce unele state membre s-au așezat pe poziții diametral opus în această privință.
În prima fază, Nutri-Score-ul francez era considerat favorit pentru a fi extins la toate cele 27 de state membre UE. Acest sistem de etichetare clasifică produsele alimentare pe bază de culori, de la verde închis la roşu, însoţită de o clasificare de la A la E, şi permite evaluarea alimentelor după conținut: „nutrienţi buni” (proteine, fibre) sau compuși „nesănătoși” (zahăr, sare, acizi graşi).
Nutri-Score-ul francez a avut parte și de o promovare destul serioasă din partea comunității științifice în luna martie 2021, când peste 270 de oameni de ştiinţă făceau un apel în favoarea acetui sistem de etichetare a alimentelor, caracterizându-l ca fiind „singurul logo nutriţional din Europa care a făcut obiectul a numeroase studii ştiinţifice care demonstrează eficacitatea, pertinenţa şi utilitatea sa pentru consumatori şi sănătatea publică”.
De altfel, Nutri-Score a şi fost adoptat de şase ţări membre – Franţa, Germania, Belgia, Ţările de Jos, Luxemburg şi Spania –, însă s-a lovit de opoziţia vehementă a Italiei, care a reuşit să atragă de partea sa România, Cipru, Grecia, Cehia şi Ungaria.
În acest context, responsabila pentru alimentaţia durabilă în cadrul Comisiei Europene, Claire Bury, anunța la finele lunii septembrie că executivul comunitar „nu va propune Nutri-Score-ul ca atare, pentru a nu pune pe masa discuţiilor ceva care să polarizeze dezbaterile”.
La ora actuală, Bruxelles-ul examinează diferitele sisteme de afişare existente: Nutri-Score, ale cărui linii principale pot în continuare servi ca model de inspiraţie, logo-urile verzi sau negre, mai puţin constrângătoare, ale ţărilor scandinave, dar şi sistemul promovat de Italia, Nutrinform Battery, care ţine cont de porţiile potenţial consumate.
În campania sa electorală, premierul italian Giorgia Meloni a pus piciorul în prag şi a denunţat dispoziţiile „discriminatorii care penalizează sistemul nostru agroalimentar”.
Puternica industrie italiană şi giganţii săi, precum Ferrero (producătorul Nutella), ar fi afectaţi de sistemul Nutri-Score, iar Roma se teme de asemenea de o devalorizare a unor produse emblematice pentru gastronomia sa şi regimul mediteranean, cum ar fi uleiul de măsline, mierea, brânzeturi precum parmezanul, jambonul de Parma sau pizza.
La rândul său, Coldiretti, principala asociaţie profesională din sectorul agricol din Italia, susţine că, în mod paradoxal, sistemul Nutri-Score sfârşeşte prin „excluderea din alimentaţie a alimentelor sănătoase şi naturale care sunt prezente pe masă de secole pentru a privilegia produsele artificiale”.
Acest argument a fost preluat şi de mai mulţi eurodeputaţi care sugerează că ar trebui vizate alimentele ultra-procesate şi marketingul lor în loc de produsele locale.
„Excesul de greutate al adolescenţilor nu provine din faptul că mănâncă prea mult camembert”, ironizează eurodeputatul Ircne Tolleret (Renew).
În România, chiar șeful Direcției generale Control și Supraveghere Piață și Armonizare Europeană din cadrul ANPC, Paul Anghel, atrăgea atenția că sistemul Nutri-Score de etichetare a produselor alimentare nu poate reprezenta un barometru pentru decizia de a achiziţiona un produs „sănătos”, putând fi chiar înşelător.
„Industria procesatoare a cărnii din Franţa este nemulţumită de sistemul de etichetare Nutri-Score pentru că el este oarecum înşelător din moment ce cele mai multe produse din carne ar fi în categoria D, dar, în clipa în care adaugi o frunză de salată şi o pui într-un sandwich, ele se duc în B sau în C. În schimb, cerealele fac parte din B, deci sunt mai puţin «nocive» cu toate că sunt foarte bogate în zaharuri”, spunea reprezentantul ANPC, atrăgând atenția că telemea românească ar trebui etichetată Nutri-Score cu E, care recomandă să se consume „spre deloc”.
Ideea este să fie luate în calcul porţiile. Pentru moment, valoarea Nutri-Score este calculată pentru o porţie de 100 de grame sau de 100 de mililitri, pentru a putea fi făcute comparaţii directe, atât cu produse din aceeaşi categorie, cât şi cu produse din categorii diferite.
Războiul etichetării nutriționale a alimentelor continuă, iar propunerea Comisiei întârzie să apară, deși ea trebuie dezbătută de statele membre și apoi supusă votului eurodeputaţilor, al cărora mandat expiră în 2024.
