Anul 2021 aduce recorduri și în privința producţiei de floarea-soarelui în România, cu o creştere de aproximativ 1,22 milioane de tone faţă de anul 2020.
Din păcate, lipsa unor unităţi de procesare la nivel naţional conduce la vânzarea materiei prime către ţări din Uniunea Europeană sau chiar din Asia, susţin reprezentanţii Clubului Fermierilor Români într-un comunicat transmis presei.
„Pentru cultura de floarea-soarelui, ţara noastră utilizează pentru consumul intern aproximativ 1,2 – 1,3 milioane tone, dintr-un total prognozat la nivelul anului 2021 de 3,3 milioane tone. Această cantitate reprezintă aproximativ 34% din producţia Uniunii Europene specifică acestei culturi, realizată la un randament minim de 2,75 tone/ha, în cadrul unei suprafeţe însămânţate de 1,2 milioane hectare”, explică Cezar Gheorghe, consultant al Clubul Fermierilor Români şi expert analist în comerţul cu cereale.
El mai arată că anul acesta, România înregistrează un maxim al producţiei de floarea-soarelui, de când este membră a spaţiului comunitar european, înregistrând o creştere semnificativă, de aproximativ 1,22 milioane tone, faţă de anul trecut.
Din păcate, „lipsa unor unităţi de procesare la nivel naţional conduce la vânzarea materiei prime către ţări precum Bulgaria (aproximativ 400.000 tone/an), Turcia (aproximativ 400.000 tone/an), Ungaria (aproximativ 220.000 tone/an), ţări din Asia sau vestul Europei (Olanda, Franţa şi Spania). Practic, în acest an agricol, aproximativ două milioane de tone vor fi exportate la nivel intra-UE şi extra-UE”, mai spune Cezar Gheorghe.
România are nevoie de asigurarea unor politici care să sprijine creşterea valorii adăugate în agricultură, unul dintre obiective fiind stimularea cantităţii de depozitare şi procesare a cerealelor şi plantelor oleaginoase, realizată concomitent cu investiții de modernizare a infrastructurii principale a sistemelor hidroameliorative, care să permită creșterea competitivității afacerilor agricole românești și îndreptarea deficitului balanței comerciale.
„România are nevoie de o coordonare care să asigure în mod eficient, responsabil şi sustenabil echilibrul între nevoia asigurării securităţii alimentare a ţării şi calitatea produselor exportate, respectând în acelaşi timp condiţiile europene specifice fiecărui produs în parte”, se mai arată în comunicat.
În acest sens, pentru a sprijini fermierii în scopul creşterii valorii adăugate generate de afacerile agricole din România, Clubul Fermierilor Români propune următoarele: stimularea finanţării specifice realizării unor investiţii în infrastructura de depozitare; subvenţionarea dezvoltării şi modernizării unităţilor de procesare cu scopul creşterii capacităţii de procesare; oferirea de sprijin cuplat pentru fermieri, în vederea păstrării în ţară a materiei prime specifice zonei de procesare; crearea de facilităţi fiscale pentru activitatea de procesare; ofertarea produselor procesate în pieţele tradiţional partenere pentru vânzarea materiei prime, concomitent cu identificarea de pieţe noi pentru comercializarea produselor finite.
Specialiştii Clubului Fermierilor Români arată că impactul financiar al exporturilor de floarea-soarelui indică o diferenţă de 535 dolari/tonă (vânzare materie primă), comparativ cu 1.570 dolari/tonă (vânzare produse procesate), cumul realizat din producţia de ulei brut (1.200 dolari/tonă) şi cantitatea de şrot rezultat (370 dolari/tonă).
„Prin acest calcul arătăm că România ar fi putut genera în acest an, doar la nivelul culturii de floarea-soarelui, o valoare adăugată de 2.070.000.000 dolari, fără a lua în calcul veniturile provenite din zona de industrie conexă (procesarea, activitatea furnizorilor de produse necesare procesării, activitatea producătorilor de mase plastice, logistica şi distribuţia uleiurilor, distribuţia şi suportul acordat industriei cărnii prin vânzarea de şrot etc.)”, subliniază reprezentanții Clubului Fermierilor Români.
Suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui în România reprezintă 27,3% din suprafaţa totală a Uniunii Europene. Astfel, în comparaţie cu Franţa, una dintre ţările cu cea mai mare suprafaţă agricolă la nivel european, care a însămânţat în acest an aproximativ 660.000 de hectare, România înregistrează unul dintre cele mai bune randamente agricole specifice acestei culturi. Mai mult, în 2020, ţara noastră a raportat un deficit important privind producţia de floarea-soarelui, respectiv 820.000 de tone faţă de 2019, aspect care a generat ulterior modificări ale preţurilor aferente principalelor produse agroalimentare şi nu numai.
„Acest randament se poate menține sau poate înregistra creșteri anuale doar prin realizarea de investiții în modernizarea infrastructurii principale a sistemelor hidroameliorative , care să permită creșterea competitivității afacerilor agricole românești și îndreptarea deficitului balanței comerciale. Diminuarea producției agricole din ultimii ani, datorată lipsei de precipitații, a condus la realizarea unui randament scăzut a celor mai importante culturi agricole la nivel național. Având în vedere impactul pe care l-a avut în fermele din țara noastră, seceta pedologică din 2020 a evidențiat încă o dată importanța vitală a apei pentru agricultură. Întregul spațiu comunitar beneficiză în mod direct de materia primă oferită de țara noastră, iar o diminuare a acesteia va conduce la o instabilitate a securității alimentare, un aspect extrem de important în această perioadă”, afirmă Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.
În comparație cu România, state precum Rusia sau Ucraina aplică o politică de protecţie a siguranţei alimentaţiei interne. De exemplu, Ucraina nu rambursează TVA (valoare 20%) la exporturile seminţelor de floarea-soarelui, având o mică taxă de export, în timp ce Rusia aplică o taxă de export la nivelul seminţelor de floarea-soarelui în valoare de jumătate din costul unei tone, dar nu mai puţin de 320 dolari/tonă. Începând cu 01.09.2021, Rusia va institui o taxă la nivelul uleiului brut de 170 dolari/tonă, aspect care va conduce la lipsa exporturilor în cadrul acestei ţări, explică specialiştii Clubului Fermierilor Români.
Desigur că pentru Uniunea Europeană aceste taxe sunt mai greu de aplicat, dar ar putea fi aplicate pentru exporturile extracomunitare. În plus, astfel de taxe nici nu ar mai fi necesare dacă s-ar dezvolta suficiente unități de procesare pentru semințele de floarea-soarelui la nivel național.
„Considerăm că dezvoltarea unor unități de procesare la nivel național va permite crearea unor locuri de muncă, dezvoltării industriei conexe ca suport pentru activitatea de bază și care la rândul ei, prin segmentele care o compun, va contribui la generarea de valoare financiară și socială”, spune Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.
este parte a
