Un tânăr fermier brăilean, cu afaceri de peste 10 milioane de lei, și-a propus să investească în digitalizarea cu drone, astfel încât să poată produce hibrizi mai rapid, aceste instrumente high tech fiind folosite pentru ameliorarea plantelor de la înălțime.
„Eu aş aduce în fermă digitalizarea cu drone. Anul acesta vreau să implementez ideea pe o suprafaţă decentă, de 50 de hectare, dar deocamdată facem teste. Studiile în domeniu şi accesul mai mare la tehnologie m-au ajutat să ajung în acest punct, dar şi faptul că se dezvoltă acest domeniu, astfel încât să fie o investiţie sigură. Urmează să fac un curs de folosire a dronelor“, a declarat Dragoş Stanciu, inginer agronom în cadrul Sismad Agro, în cadrul emisiunii ZF Agropower, chiar dacă nu a dezvăluit încă valoarea investiției.
În context, în cadrul transmisiei realizată de sursa citată, Stanciu a adăugat că-și dorește majorarea profitului şi scăderea costurilor, dar producerea mai multor seminţe hibrid.
„Urmează să fac un buget pentru următorii 2-3 ani sau 5 ani. În general, ne facem planuri pe termen mediu sau lung, dar acum ne concentrăm mai mult pe planurile pe termen scurt“, a continuat antreprenorul.
Declarația a fost făcută în condițiile în care, în 2020, seceta pedologică extremă și-a făcut resimțite din plin efectele nedorite. Acestea au dus la scăderea producţiei de cereale cu 40%.
Zona de est, unde se află şi judeţul Brăila, a fost puternic afectată, iar acum fermierii sunt mai reticenţi în a-şi face programări pe o perioadă lungă de timp, deoarece agricultura depinde de condiţiile meteorologice.
Miză de viitor – dezvoltarea de produse noi
Chiar dacă țara noastră este una dintre cele mai mari producătoare și exportatoare de cereale din blocul comunitar european (UE27), un lucru bun, de altfel, potrivit spuselor lui Dragoș Stanciu, el crede că ar trebui ca acum antreprenorii din agribusiness să-şi orienteze atenţia pe dezvoltarea de produse noi, cu valoare adăugată mare.
„România este o ţară foarte bogată, agricultura se dezvoltă, producţiile de la noi din ţară sunt mari, iar acum ar trebui să ne canalizăm atenţia pe dezvoltarea de produse şi pentru noi. Ar fi bine să facem procesare sau integrare, dar e nevoie de sprijin politic. Din partea politicului avem nevoie de o înţelegere a lumii, în general, nu numai în agricultură, ci şi în celelalte sectoare legate“, a continuat tânărul.
Gabriel Stanciu este de părere că asocierea poate deveni un factor de dezvoltare rapid pentru viitorul României, în general, şi al agriculturii, în particular, pentru că „treaba merge mult mai bine când se fac lucrurile colectiv, pentru că au anumite beneficii fermierii“.
În cooperative, spre exemplu, membrii cooperatori pot negocia un preţ mai bun pentru achiziţionarea inputurilor, dar şi pentru vânzarea mărfurilor.
„Avantajul nostru este că părinţii nu ne lasă să mai facem greşelile pe care le-au făcut ei şi ne putem focusa pe viitor să iasă treaba bine“, a conchis Dragoş Stanciu.
Nu demult, Denis Ţopa, decanul Facultăţii de agricultură din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară (USAMV) din Iaşi, care pregăteşte anual circa 1.500 de studenţi, masteranzi şi doctoranzi din cei aproximativ 4.000 care vin la această universitate, consideră că pentru formarea unei generaţii de manageri de ferme şi antreprenori care să răspundă la nevoile viitorului, profesorii trebuie să înveţe în permanenţă despre noile tehnici şi tehnologii.
„Vorbim de agricultură inteligentă, lucrurile se întâmplă cu un ritm rapid şi ca să ţinem pasul trebuie să ne punem la punct cu noutăţile. Cadrele didactice trebuie să înveţe în permanenţă despre noile tehnologii. Vorbim despre rate variabile de semănat, despre drone, despre sateliţi, despre GPS, despre agricultură de precizie”, a spus Ţopa în cadrul aceleiași emisiuni televizate.
este parte a
