Preşedintele Asociaţiei producătorilor, procesatorilor şi consumatorilor în domeniul ecologic Inter-Bio, Costin Lianu, nu a primit niciun răspuns, nici până la această oră, din partea gânditorilor care se află în spatele creionării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în ceea ce privește aprobarea introducerii agriculturii ecologice în cadrul acestei strategii.
Preşedintele Inter-Bio confirmă astfel că, în prezent, agricultura ecologică nu există în PNRR, deşi a solicitat acest lucru în perioada premergătoare transmiterii documentului la Bruxelles şi că, până acum, statul român nu a avut o politică coerentă în ceea ce priveşte acest sector.
„Sub 2% din producţia agricolă este certificată ecologic, iar alte ţări au peste 10% din producţie în adopţie ecologică, de pe suprafeţe certificate. Această situaţie coroborată cu faptul că majoritatea produselor sunt materii prime pe care le exportăm demonstrează că suntem divergenţi faţă de ţările europene care au mizat pe acest sector. Statul român nu trebuie doar să susţină procesul de reconversie.
El trebuie să educe cetăţenii să înţeleagă ce înseamnă produsul ecologic, să introducă produsele în spitale, şcoli, acolo unde cetăţenii pot înţelege ce înseamnă ele, să deruleze campanii de transformare a imaginii noastre, să întărească controalele produselor ecologice, să investească în laboratoare de certificare şi să susţină producătorii să se organizeze pe linii de produse”, a continuat profesorul Costin Lianu, citat de Agerpres.
Acesta a fost prezent vineri, 11 iunie 2021, la Tulcea, unde a participat la conferința „Investiţii private încotro? Cum finanţăm viitorul agriculturii şi al turismului în următorii 7 ani?”, eveniment iniţiat de Organizaţia Femeilor Antreprenor a Uniunii Generale a Industriaşilor din România.
În opinia sa, ansamblul de măsuri pe care-l prevede strategia întocmită alături de producătorii ecologici ar necesita circa 400 de milioane de euro pe an.
Costin Lianu a mai precizat că, la noi în țară, ar trebui să existe câteva mii de procesatori, având în vedere suprafeţele cultivate ecologic, însă numărul lor este de aproximativ 300.
„Ce înseamnă faptul că avem doar 300 de procesatori? Că majoritatea materiilor prime pleacă din România şi călătoresc în Germania, Franţa sau Austria. Nici măcar mori de mălai ecologic nu avem foarte multe în ţară. Mălaiul pentru un producător mondial de pufuleţi ecologici pleacă din România să fie procesat la morile din Austria şi după aceea vine înapoi. Cam asta este situaţia agriculturii ecologice din România”, a mai afirmat expertul.
În timpul conferinţei, participanţii au prezentat posibilităţi de finanţări pentru proiectele din agricultură, propuneri de dezvoltare la nivel european pentru România, instrumentele financiare necesare mediului privat, necesitatea reformei în turism şi importanţa dezvoltării şi certificării agriculturii ecologice.
Concluziile evenimentului vor fi transmise ministerelor de resort cu speranţa că punctele de vedere vor fi luate în considerare de autorităţile naţionale în întocmirea politicilor de dezvoltare.
este parte a
