Sistemul antigrindină, oprit la cererea fermierilor în mandatul fostului ministru, ar putea fi reactivat pentru încă doi ani. Ministrul interimar al agriculturii susține că „inacțiunea ne costă exagerat de mult”, însă o parte dintre agricultori spun că rachetele antigrindină ar putea influența regimul ploilor.
Sistemul național antigrindină revine în centrul dezbaterilor din agricultură, după ce ministrul interimar al agriculturii, Tánczos Barna, a anunțat că ia în calcul repornirea acestuia pentru o perioadă de doi ani. Decizia vine după ce sistemul fusese oprit în mandatul fostului ministru al agriculturii, Florin Barbu, în urma presiunilor venite din partea unor fermieri care susțineau că intervențiile cu rachete antigrindină ar putea afecta ploile.
Tánczos Barna a declarat, miercuri, într-o conferință de presă, că sistemul funcționează în prezent într-un cadru incert, fără o strategie actualizată și fără un act normativ clar care să reglementeze activitatea pe termen lung. În plus, ministrul susține că menținerea infrastructurii costă statul foarte mult chiar și atunci când sistemul nu funcționează la capacitate maximă.
Potrivit acestuia, numai paza și securitatea punctelor de lansare ar costa aproximativ 87 de milioane de lei anual, sumă pe care ministrul o consideră foarte ridicată în contextul actual. Tánczos Barna a spus că, pe termen scurt, soluția pe care o va propune este prelungirea funcționării sistemului pentru încă doi ani, timp în care autoritățile ar urma să caute variante de reducere a cheltuielilor și alternative tehnologice folosite în alte state europene.
Ministrul a precizat că România are nevoie de o soluție funcțională pentru protejarea culturilor împotriva fenomenelor meteo extreme, însă sistemul actual trebuie analizat din punct de vedere al costurilor, eficienței și impactului.
Subiectul rămâne însă extrem de sensibil în rândul fermierilor. O parte dintre agricultori susțin că, în zonele în care sistemul antigrindină a fost oprit, ploile au revenit, iar culturile arată mai bine decât în anii anteriori. Cosmin Iancu, fermier din județul Ilfov, spune că a discutat cu agricultori din Prahova și Vrancea, zone protejate de sistemul antigrindină, care s-au opus repornirii acestuia.
”Cunosc foarte mulți fermieri din zone care sunt afectate și protejate de acest sistem, aici mă refer la zonele Prahova și Vrancea, unde cert este că fermierii au spus nu. Faptul că sistemul nu a funcționat o perioadă de timp, poate că este o coincidență, poate că nu, ne demonstrează că regimul pluviometric în zonele respective a fost unul foarte bun. Am făcut o vizită, în urmă cu 10 zile, la un coleg fermier din Prahova, unde culturile arătau excepțional, mult mai bine față de zona noastră. Dânșii beneficiaseră de un aport pluviometric cum nu mai avuseseră de foarte mult timp, erau bucuroși că sistemul nu mai funcționează și reclamau faptul că deficitul din ultimii ani ar fi putut fi influențat și de tragerea cu astfel de rachete”, a precizat Cosmin Iancu, în emisiunea ”Agricultura la Raport”.
De cealaltă parte, există fermieri care atrag atenția că seceta nu poate fi pusă automat pe seama sistemului antigrindină. Alin Luculeasa, fermier din județul Vaslui, spune că România s-a confruntat cu secetă și înainte de apariția acestor sisteme, iar relația de cauzalitate dintre rachetele antigrindină și lipsa precipitațiilor rămâne discutabilă.
”Avem sisteme antigrindină și avem și secetă, în același timp. De mult, nu de când au apărut sistemele antigrindină. Aș putea spune că avem istoric secetă, nu este prezentă în corelație cu sistemele antigrindină. Eu înțeleg cumva și supărările fermierilor, atunci când vezi că plouă la 30-50 de kilometri, iar la tine nu, să tinzi să dai vina pe ceva. Și dai vina pe sisteme antigrindină, vedem că un distins coleg a început să dea vina pe un posibil sabotaj, pentru că te apucă disperarea. Este foarte discutabil. Studii există, sistemele antigrindină nu au fost puse în funcțiune pe baza unor dorințe personale, ci pe baza unor studii”, a spus Alin Luculeasa, la AGRO TV.
În acest context, intenția ministrului Tánczos Barna de a reporni sistemul antigrindină riscă să reaprindă conflictul dintre fermierii care cer protecție împotriva grindinei și cei care se tem că intervențiile ar putea afecta regimul precipitațiilor. Pe de o parte, grindina poate distruge în câteva minute investiții de un an întreg, mai ales în viticultură, pomicultură și culturile de câmp aflate în faze sensibile. Pe de altă parte, seceta a devenit principala problemă a fermierilor din multe zone ale țării, iar orice suspiciune privind diminuarea ploilor generează reacții puternice.