Este de necrezut, dar în România proprietarii de pădure pare că și-au pierdut interesul pentru propriile averi!
Doar într-un singur județ – Buzău – proprietarii de pădure au abandonat suprafețe de peste 10.000 de hectare aflate în proprietate private, la care se adaugă alte peste 5.000 de hectare de pădure pentru care fac demersuri în vederea stabilirii proprietarilor, informează AGERPRES.
Astfel, ocoalele silvice sunt pe cale să preia în pază peste 16.000 de hectare de pădure din județul Buzău reprezentând un procent de 10% din totalul fondului forestier, ca urmare a faptului că nu fost identificaţi proprietarii.
La 1 ianuarie 2023, în datele Gărzii Forestiere figura că suprafaţa fondului forestier de pe raza judeţului Buzău era de 159.650 de hectare, reprezentând circa 26% din suprafaţa judeţului, aproape de media naţională de 28% pădure.
După natura proprietăţii, fondul forestier naţional este format din fond forestier proprietate publică (a statului şi a unităţilor administrative-teritoriale) şi din fond forestier proprietate privată (a statului, a persoanelor fizice şi juridice şi a unităţilor administrativ-teritoriale). În urma unor verificări realizate de autorităţile din Buzău, s-a stabilit că peste 10.000 de hectare de pădure din județ au fost abandonate de proprietari, motiv pentru care s-au realizat demersuri cu scopul preluării lor în pază de către ocoalele silvice.
„Sunt o serie de suprafeţe de fond forestier cu proprietari necunoscuţi sau cu proprietari care au decedat, nu s-a realizat dezbaterea succcesorală, practic sunt abandonate, nu ştii cu cine să discuţi, nu ştii cu cine să corespondezi şi atunci statul a luat decizia de a le prelua în pază şi de a deconta toate cheltuielile pentru asigurarea pazei. Asta presupune identificarea acestor terenuri, după aceea notificarea unităţii administrativ-teritoriale cu privire la necesitatea preluării în pază, după aceea identificarea în teren a limitelor, să identifice tăierile ilegale, pagubele pentru că ele se iau în gestiune către pădurari care răspund patrimonial. Am identificat până la această dată 10.557 de hectare, au fost preluate în pază 6.216 de hectare, s-au constatat 31.469 de arbori tăiaţi ilegal cu un volum de 12.254 de metri cubi, să nu se înţeleagă că aceste tăieri s-au realizat într-un timp scurt, s-au întâmplat de-a lungul timpului”, a declarat coordonatorul Gărzii Forestiere Judeţene Buzău, Camelia Irimia.
De asemenea, autoritățile au mai identificat alte 5.000 de hectare de pădure pentru care fac demersuri în vederea stabilirii proprietarilor.
„Mai sunt de identificat 5.868 de hectare, numai că trebuie să analizăm pe documente dacă se încadrează în aceste prevederi, dacă proprietarul este cunoscut, dacă proprietarul este necunoscut, nu mai sunt evidenţe la primării pentru că majoritatea suprafeţelor sunt predate în baza Legii 18/1995”, a explicat Camelia Irimia.
Potrivit prefectului judeţului Buzău, Daniel Ţiclea, în total, aproximativ 10% din fondul forestier al județului a fost abandonat proprietarii de pădure.
„Nu mă aşteptam să fie suprafeţe atât de mari, 10.000 cu 5.000 de hectare înseamnă aproximativ 10% din cele 160.000 de hectare, nu mă aşteptam ca aproximativ 10% din păduri să fie aproape ale nimănui în momentul acesta şi nu mă aşteptam ca dumneavoastră să reuşiţi să identificaţi şi să preluaţi 60 şi ceva la sută din aceste păduri ale nimănui. E o surpriză plăcută faptul că au fost preluate în pază şi există o formă de administrare responsabilă. Era de ajuns să se ştie că erau ale nimănui şi toată lumea se năpustea asupra lor”, a precizat prefectul Daniel Ţiclea
Potrivit unui raport al Gărzii Forestiere, suprafeţele nepreluate până la această dată în pază sunt amplasate în special în zona de munte unde, într-un trup de pădure, există încheiate contracte de administrare cu 3-4 ocoale silvice de stat sau de regim. Există astfel o intercalare a suprafeţelor cu contracte cu cele care nu au asigurată paza, cu probleme în stabilirea limitelor acestora. Totodată, lucrările de teren se desfăşoară cu greutate, pe de o parte din cauza accesului care nu se poate realiza cu mijloace de transport, ci doar pedestru, iar pe de altă parte din cauza terenului accidentat care face dificilă orientarea în vederea delimitării şi parcurgerea pentru identificarea pagubelor.