Datele publicate de Eurostat pe 22 aprilie 2026 sunt clare și, pentru agricultura românească, îngrijorătoare: suprafața afectată de secetă în Uniunea Europeană a crescut în 2024 la 156.703 kilometri pătrați, față de 155.432 kilometri pătrați în 2023. România, Italia și Bulgaria au înregistrat cele mai mari extinderi ale zonelor afectate de secetă.
România nu este doar pe listă. Este pe podium și asta în sensul cel mai negativ posibil.
De 4 ori mai multă secetă în România în 2024 față de 2023
Datele arată o expansiune considerabilă a suprafeței afectate de secetă în România, de la 10.180 kilometri pătrați în 2023 la 41.011 kilometri pătrați în 2024. Adică de la 1 milion de hectare la 4,1 milioane de hectare, o creștere de patru ori într-un singur an.
Pentru context: România are aproximativ 12,7 milioane de hectare agricole. Înseamnă că în 2024, circa o treime din suprafața agricolă a țării a fost afectată de deficit semnificativ de umiditate în sezonul de vegetație. Nu este o statistică abstractă ci este explicația directă pentru producțiile dezastruoase din 2024: grâu cu 14% mai puțin față de 2023, porumb cu 27% mai puțin, deficit de precipitații de peste 30% sub media multianuală, zonele cele mai afectate fiind sud-estul țării, Dobrogea și Bărăganul.
Italia și Bulgaria, parteneri în suferință
România nu este singură în acest tablou sumbru. Italia a înregistrat o creștere de la 2.860 km² la 31.752 km² adică o explozie de zece ori, afectând sudul și estul peninsulei, culturile cerealiere, legumele și fructele. Bulgaria a crescut de la 4.302 km² la 22.061 km² adică de cinci ori mai mult, seceta de vară lovind porumbul, floarea-soarelui și culturile de primăvară.
Este o hartă a suferinței din sudul și estul Europei, tocmai regiunile care produc cea mai mare parte din cerealele, oleaginoasele și legumele continentului. O problemă care nu mai poate fi tratată ca excepție de sezon, ci ca tendință structurală.
Trendul pe 10 ani: seceta devine normalul
Între 2014 și 2024, în Uniunea Europeană au existat creșteri semnificative ale suprafețelor afectate de secetă, în special în 2018 (520.817 km²) și 2022 (558.313 km²). În ciuda valorilor mai scăzute din 2023 și 2024, media pe 10 ani arată că, per ansamblu, suprafața afectată a crescut în timp.
Cu alte cuvinte: 2023 și 2024 nu sunt ani buni în termeni absoluți ci sunt ani „mai puțin răi” față de recordurile din 2018 și 2022. Tendința pe termen lung rămâne ascendentă. Seceta nu este o excepție climatică în România și în sudul Europei adică este noua normalitate.
Suprafața afectată de secetă în România în 2025 a fost mai mică decât în 2024, dar tot s-a apropiat de un milion de hectare cu culturi de primăvară afectate de lipsa apei. Iar 2026 vine cu o primăvară umedă, ceea ce este bine pentru semănat, dar nu rezolvă problema structurală a lipsei irigațiilor și a vulnerabilității climei.
De ce contează pentru campania 2026
Datele Eurostat nu sunt retrospective în sens abstract ci au consecințe directe asupra deciziilor din această primăvară. Fermierii din sudul și estul României care au trăit seceta din 2024 și 2025 sunt exact cei care au redus suprafețele cu porumb și floarea-soarelui în 2026, migrând spre culturi mai rezistente la deficit de apă sau reducând suprafețele totale cultivate.
Potrivit fostului ministru al Agriculturii Florin Barbu, în 2024 România a avut peste 2 milioane de hectare cultivate cu culturi de primăvară calamitate de secetă. Este suma pe care fermierii au pierdut-o din producție și pe care, în parte, o evită în 2026 prin decizii mai prudente de structură a culturilor.
Irigațiile, singura soluție structurală
Nicio statistică despre secetă nu poate fi citită fără a menționa elefantul din cameră: România are una dintre cele mai mari infrastructuri de irigații din Europa și una dintre cele mai puțin folosite. Din cele aproximativ 3,2 milioane de hectare amenajate pentru irigații în perioada comunistă, astăzi funcționează efectiv mai puțin de 10%. Restul sunt canale abandonate, stații de pompare distruse, rețele de distribuție colmatate.
Seceta nu va fi rezolvată prin hotărâri de guvern sau ajutoare de minimis. Va fi rezolvată atunci când fermierii vor putea iriga la cost accesibil suprafețe semnificative în lunile iulie-august, când deficitul de precipitații este maxim. Până atunci, România va continua să fie pe podiumul negru al Eurostat în fiecare an de vară fierbinte.