După un an secetos cum a fost ultimul an agricol, nu mai este un dubiu pentru nimeni că România are nevoie de investiții masive în infrastructura de irigații. În acest sens, fosta guvernare a încercat, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) să elaboreze un proiect prin care să facă aceste investiții prin sumele venite de la Uniunea Europeană, însă primul draft al acestui plan a fost respins de Comisia Europeană.
De altfel, se pare că există posibilitatea ca investițiile în infrastructura de irigații să nu poată fi făcute din banii veniți de la Uniunea Europeană. Potrivit jurnalistului Luminița Moroianu, la nivelul Ministerului Agriculturii ar exista un document oficial venit de la Comisia Europeană în care se specifică faptul că nu se pot folosi banii din PNRR pentru infrastructura principală de irigații.
”Ultimele declarații pe care le-am auzit de la foarte multă lume sunt că în acel minunat Plan Național de Redresare și Reziliență, partea de irigații pentru infrastructura principală nu va putea fi susținută din bani europeni. Cam asta este ideea avansată. Se pare că ar fi chiar un document oficial pe care Ministerul Agriculturii l-ar fi primit, prin care se spune clar că nu vom lua bani pentru irigații prin PNRR, ceea ce ar însemna o mare lovitură pentru agricultura românească”, a precizat Luminița Moroianu în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”.
Pe de altă parte, ministrul agriculturii, Adrian Oros, susține în continuare că întreaga strategie de gestionare a apei pentru următorii ani va fi finanțată din PNRR, însă pentru ca acest proiect să fie aprobat de Europa, el trebuie să fie unul unitar.
”În mod normal, acest PNRR în ceea ce privește strategia de gestionare a apei, trebuie să finanțeze tot ce înseamnă gestionarea apei. Acumularea, transportul și utilizarea apei. Și partea de agricultură pe care o avem noi – irigații, desecare, drenaj, eroziunea solului -, dar și partea cealaltă legată de apele reziduale și de apa potabilă. Proiectul acesta trebuie să fie unitar, nici măcar nu-l acceptă Europa dacă este fracționar. Atunci, în acest proiect, în cele 6,5 miliarde de euro, s-ar putea prinde o bună parte. Probabil nu tot, probabil ar fi nevoie de sume mult mai mari, dar atât s-a repartizat anul trecut când au venit primele sume. Atunci cei de la Mediu n-au fost alături de mine, acum vor să intre și e foarte bine. (…) Este o oportunitate să refacem acum o bună parte din această infrastructură, pentru că bani de la buget n-o să fie pentru așa ceva, cum n-au fost în ultimii 30 de ani”, a explicat Adrian Oros.
Tot ministrul agriculturii atrăgea atenția, însă, în urmă cu o săptămână, că investițiile făcute prin PNRR nu trebuie să se suprapună cu cele care vor urma să fie realizate prin noul Plan Național Strategic, ci trebuie să vină în completarea lor.
”Speranța noastră este ca toți banii, atât din PNS, cât și din PNRR, să fie absorbiți. Din ce am înțeles, proiectele nu trebuie să se suprapună deloc, ci trebuie să fie complementare, iar aici trebuie să avem grijă. Trebuie să ne bazăm pe banii pe care îi putem atrage, pentru că am trecut printr-o perioadă grea, iar banii de la buget sunt atâția cât sunt”, preciza Oros în urmă cu câteva zile.
În ceea ce privește irigațiile, este important de precizat că pentru perioada de tranziție, vechea submăsură 4.3, destinată componentei de irigații a fost scoasă de pe lista măsurilor care vor fi deschise pentru finanțare. Acest lucru îi pune într-o situație dificilă pe fermierii care au început să investească în infrastructura de irigații și mai aveau nevoie de această submăsură pentru a-și finaliza lucrările. Totuși, fermierii vor avea la dispoziție o alocare financiară de 104 milioane de euro în cadrul submăsurii 4.1, special pentru achiziții simple și echipamente de irigații în fermă.
este parte a
