Ce îi așteaptă pe micii fermieri

6

Supraviețuirea pe piața agricolă este din ce în ce mai dificilă pentru micii fermieri, în condițiile unor schimbări climatice din ce în ce mai mai accentuate, dar și a unei concurențe din ce în ce mai acerbe pe piața produselor alimentare, unde marii retaileri fac legea, iar micii producători sunt sufocați pur și simplu de importuri.

Dacă marii fermieri își permit o analiză de sol sau un specialist în irigații, sau chiar consultanță pentru portofoliul de culturi care ar trebui abordat în viitor, în funcție de schimbările climatice, în schimb, micii fermieri și chiar cei medii nu au parte de foarte multă consultanță, pentru că asta costă și nu își permit să plătească, iar informațiile, deși uneori există, ele nu sunt accesate, poate și din vina lor.

Ce îi așteaptă pe micii fermieri în următorii 20 de ani, în special în bazinul legumicol din zona de sud a României, unde, încet-încet, valul de climă mai caldă vine peste ei și cum ar trebui să intervină statul în sprijinul lor a explicat Tiberiu Cazacioc, cercetător și expert în agri-food, în cadrul emisiunii „Agricultura, o șansă pentru România”, moderată de Cătălin Lența la AGRO TV.

„Da, e o constatare că fermierii mai mici, agricultorii, nu sunt susținuți așa cum trebuie de societate. Și există o explicație foarte simplă, dar problema este ce soluții găsim. Explicația este că, bună, rea, cum era ea, consultanța agricolă a fost desființată în 2010. România avea obligația ca stat membru să asigure accesul la consultanță. Era sistemul de cunoaștere și informare agricolă, pe care nu l-a rezolvat, a absorbit o parte din servicii în direcțiile agricole județene. Așa că micii fermieri au rămas fără plasa asta de siguranță. Pentru că cei care au afaceri mari au acces la această consultanță care să le permită să-și facă prognoze și planificări. Cei mici, însă, au nevoie de consultanță – și nu știu ce soluții putem găsi –, alminteri ei trăiesc într-un model economic precar, pentru că, de fapt, tot timpul experimentează, de la un an la altul. Ei folosesc modelul «trail and eror», ce merge anul ăsta, ce n-a mers, mai merg pe intuiție, mai văd ce se întâmplă pe piață, mai vorbesc cu vecinii, dar au un comportament care este pe termen scurt. Ei însă au nevoie de prognoze”, a arătat Tiberiu Cazacioc.

Aici însă ar trebui să intervină statul, printr-o instituție special creată pentru a oferi astfel de consultanță economică micilor fermieri, spune expertul în agri-food.

„Hai să dau un exemplu, ca să le mai dăm ceva de lucru sau de gândit. Ministerul Agriculturii ar putea să comisioneze prognoze, cum face Institutul Național de Meteorologie și Hidrologie și dă prognozele ori agro-meteorologice pe un anumit termen, ori pe cele meteorologice. Dar de data aceata să faci prognoze economice, pe care să le oferi oamenilor, cu un bonus, o subvenție, un sistem anume, ca să știe: vezi, omule, că în zona asta în cinci ani se va întâmpla chestia asta. Va crește deșertificarea, ariditatea, o să ai o problemă de felul ăsta, cât de cât să îl orienteze, iar oamenii să decidă oarecum în cunoștință de cauză. Sigur, pe riscul lor antreprenorial, dar cu un instrument în plus”, a explicat Tiberiu Cazacioc.

În opinia expertului, o altă modalitate de sprijin din partea statului ar fi înlesnirea accesului micilor fermieri la diverse aplicații informatice prin care să îți poată gestiona mai bine culturile.

„Ar mai putea fi o modalitate de a le ușura accesul la instrumente informatice: aplicații cu care ei să poată să-și gestioneze culturile agricole, să gestioneze inputurile, să vadă unde au probleme de aciditate pe sol, sunt tot felul de aplicații. Sunt fermieri care nu au acces la chestia asta. Cei mari au început de câțiva ani să folosească soluțiile astea moderne, dar acolo unde ai o analiză care îți arată anumite dificultăți în anumite părți ale țării, poate e nevoie de o asistență publică. Modelul sălbatic de a-i lăsa să se descurce nu cred că e foarte sănătos”, a subliniat Tiberiu Cazacioc.

Nu în ultimul rând, eforturile depuse din partea autorităților pentru promovarea ideii de asociere, dar și pentru înlesnirea unor lanțuri de distribuție și desfacere pe plan local, sunt soluțiile evidente, din păcate mult prea mult discutate și prea puțin puse în practică, pentru a-i ajuta pe micii fermieri să reziste pe piață.

„Micii fermieri, când obțin materiile prime, trebuie să intre într-un lanț care nu e neapărat să se termine în marile suprafețe comerciale, pentru că acestea îi absorb pe marii producători agro-industriali. Dar micii fermieri trebuie ajutați să se înțeleagă între ei, să se adune, să vândă în magazinele locale, să fie dezvoltate rețele comerciale locale, pentru că ei sunt și în proximitate, vin și cu cantități mici, au și problemele lor logistice, deci nu trebuie să ne gândim că toți trebuie să ajungă în marile magazine ale marilor retaileri”, a explicat Tiberiu Cazacioc.