Noile Tehnici Genomice sau NGT reprezintă un termen dat unei varietăți de tehnici ce modifică materialul genetic al unui organism, fără transfer de material genetic de la alte specii. Aceste tehnici întră în sfera editării materialului genetic (genomului). Editarea genomului nu implică un transfer de gene de la specii care nu sunt compatibile sexuat.
De ce a venit acum Comisia Europeană cu această propunere de a reglementa plantele obținute prin Noile Tehnici Genomice?
Există mai multe motive, dar trei dintre ele sunt cheie.
- De la data intrării în vigoare a Directivei 2001/18, ce reglementează în Europa organismele modificate genetic, au apărut și alte metode/tehnici noi de ameliorare de precizie, de laborator (in vitro), ce permit realizarea unor modificări specifice, țintite, la nivel de ADN. Pentru a lămuri dacă organismele obținute prin mutageneză sunt considertate organisme modificte genetic în sensul Directivei 2001/18, Curtea Europeană de Justiție a fost solicitată de către statul francez să se pronunțe asupra interpretării Directivei. Curtea Europeană de Justiție În decizia Curții Europene de Justiție (ECJ) din 2018, toate organismele obținute prin tehnici de mutageneză apărute după anul 2001, anul întrării în vigoare a Directivei, sunt considerate organisme modificate genetic și se supun prevederilor Directivei pe organisme modificate genetic. Acest lucru ține cont de principiul precauției și a faptul că, în interpretarea sa, Curtea Europeană de Jusțiție, ia în considerare faptul că aceste tehnici și metode de mutageneză modifică materialul genetic al unui organism într-un mod ce nu are loc în mod natural, prin intervenția directă a omnului.
- Comisia Europeană recunoaște valoarea și potențialul oferit de astfel de technologii și tehnici în ameliorarea de precizie, în adresarea unor provocări legate de schimbările climatice, nevoia reducerii dependenței de produse chimie în agricultură, de nevoia de a obține mai repede soiuri noi, cu trăsături genetice îmbunătățite, care să facă față provocărilor factorilor de stres biotici și abiotici, a faptului că mulți dăunători și agenți patogeni și-au modificat comportamentul ca urmare a schimbărilor de climă.
- Cercetarea în Europa are nevoie de un cadrul legislativ predictibil și adaptat noilor realități, care permită accesul neîngrădit la noi instrumente și tehnologii pentru a adresa provocările agriculturii din Europa și a stima dezvoltarea de proiecte, produse și tehnologii pentru și în Europa.
Care sunt punctele de interes în legătură cu aceste noi tehnici, conform propunerii de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind plantele obţinute prin anumite noi tehnici genomice şi alimentele şi furajele derivate din ele şi de modificare a Regulamentului (UE) 2017/625?
- Prin aceste tehnici rezultă organisme (plante) cu modificări echivalente celor ce ar putea fi obținute prin metode convenționale de ameliorare sau organisme cu modificări mai complexe. De aici rezultă și împărțirea în două categorii: plante NGT1 și NGT2.
- Tehnicile de mutageneză țintită și cisgeneză (inclusiv intrageneză) includ modificări la nivelul genomului, fără inserarea de material genetic de la alte specii care nu sunt compatibile sexuat, cazul organismelor modificate genetic (transgeneză). Aceste tehnci se bazează doar pe fondul genetic (resursele de gene) disponibil amelioratorilor pentru ameliorare convențională și includ și fondul de gene de la rude mai îndepărtate de specii de plante ce pot fi ameliorate prin tehnici convenționale avansate de ameliorare. Singura diferență este că prin noile tehnci genomice pot fi obținute soirui, hibrizi noi cu o viteză și precizie mult mai mare.
- Modificările genetice introduse prin aceste tehnici nu pot fi distinse de mutațiile naturale sau modificări genetice induse prin tehnici de ameliorare convențională. Laboratorul de referință al Uniunii Europene pentru alimente și furaje (ENGL), în colaborare cu Rețeaua Europeană de laboratoare pe organisme modificate (ENGL) subliniază faptul că produsele care au o secvență de ADN identică, dar care au fost obținute fie natural sau prin ameliorare convențională, sau prin utilizarea noilor tehnici genomice nu pot fi distinse prin metode analitice. Cu alte cuvinte, nu poți detecta ce metodă a fost folosită.
- Plantele obținute prin noile tehnici genomice categoria 1(NGT1) sunt plante care ar putea apărea în mod natural sau ar putea fi obținute prin tehnici convenționale de ameliorare. Sunt plante obținute prin editarea genomnului, dar folosind genofondul disponibil ameliorării convenționale. Această categorie de plante ar trebui ca atare tratată la fel ca plantele care apar în mod natural sau care au fost obținute prin tehnici de ameliorare convențională, considerând că sunt echivalente și că, riscurile acestora sunt comparabile. Adică, ar trebui derogate în toate privințele de la legislația Uniunii Europene pe organisme modificate genetic.
- Regulamentul stabilește criterii pentru a se stabili și verifica dacă o plantă obținută prin noile tehnici genomice este echivalentă plantelor apărute în natură sau plantelor obținute prin ameliorare convențională (se introduc criterii de echivalență pentru plante categoria NGT 1). Aceste criterii includ tipul și amploarea modificării genetice ce pot fi observate în natură sau în organismele obținute prin tehnici de ameliorare convențională și trebuie să includă limite stabilite în privința mărimii și numărului de modificări genetice la nivelul genomului plantelor obținute prin noile tehnci (NGT). Cunoștințele științifice indică faptul că mutageneza țintită și tehnicile de cisgeneză pot duce la modificări genetice ce sunt similare mutațiilor ce pot apărea spontan în natură sau ca urmare a tehnicilor de ameliorare convențională.
Plante NGT din categoria 1 nu pot fi purtătoare a unui caracter de toleranță la erbicide.
- Regulamentul stabilește clar tipurile de mutații ce pot aparea în natură sau prin ameliorarea convențională și face o corespondență a tipurilor de modificări ce pot fi induse prin mutageneză țintită.
- Un alt aspect extrem de important este modul în care sunt definiți descendenții plantelor obținute prin noile tehnici genomice, categoria 1. Avem astfel următoarele situații: descendenții rezultați din ameliorarea convențională folosind o plantă NGT categoria 1 (încrucișarea unei plante NGT categoria 1 cu o plantă ameliorată convențional sau încrucișarea a două plante NGT categoria 1), trebuie să respecte condițiile impuse unei plante NGT categoria 1, dar pentru care nu trebui să i se verifice/valideze statutul înaintea introducerii pe piață. În schimb, descendenții unei plante NGT categoria 1 pe care s-au utilizat tehnici de mutageneză țintită sau cisgeneză vor fi supuși procedurii de verificare pentru stabilirea îndeplinirii criteriilor de echivalență pentru plantele NGT categoria 1 înaintea introducerii acestora pe piață. În cazul în care aceste criterii nu sunt îndeplinite, produsul (descendenții) poate fi introdus pe piață doar ca plantă NGT categoria 2.
- Toate plantele care nu îndeplinesc criteriile de echivalență stabilite pentru a fi recunoscute ca fiind plante NGT categoria 1 vor fi automat trecute în categoria 2. Plantele din categoria 2 vor intra automat sub incidența legislației ce reglementează organismele modificate genetic (Directive 2001/18).
- Criteriile de echivalență pentru stabilirea apartenței plantelor NGT la categoria 1 sunt și vor fi stabilite de către Comisia Europeana și vor fi revizuite periodic de către aceasta, în urma progresului tehnologic și științific în domeniu. În acest sens, Comisia lasă deschisă ușa pentru a putea revizui în viitor anumite aspecte din regulament (Delegation of Acts). În propunerea de regulament este stipulat faptul că modificarea acestor criterii trebuie să aibă la bază o fundamentare științifică. Pentru ca o plantă să fie recunoscută ca planta NGT categoria 1, trebuie să existe o verificare și validare a criteriilor de echivalență și o declarație ce confirmă statutul de plantă NGT categoria 1. Această declarație de confirmare a statutului trebuie să existe înaintea introducerii în mediu a plantei respective (introducerea în mediu înseamnă introducerea cu scopul cercetării sau cu scopul introducerii pe piață) și trebuie să vină la pachet cu un număr de identificare al plantei respective.
- Trasabilitatea plantelor NGT categoria 1 va fi realizată prin alocarea unui număr de identificare. Acest număr se va regăsi într-o bază de date publică ce va fi stabilită la nivelul Uniunii Europene. Acest lucru va asigura o transparență legată de trăsăturile plantelor obținute și va reprezenta un instrument important în legătură cu procesul de brevetare.
- Plantele NGT categoria 1 vor fi supuse regimului de reglementare specifică(legislației sectoriale) plantelor obținute prin ameliorare convențională. Astfel, nu se justifică aplicarea oricăror măsuri de coexistență sau trasabilitate pe lanțul valoric, plecând de la sămânță mai departe.
CONCLUZIE: Conform propunerii de regulament, plantele NGT categoria 1 se vor supune aceluiași regim de reglementare ca și cele obținute prin ameliorare convențională, vor fi exceptate (derogate) de la aplicarea prevederilor Directivei 2001/18 ce reglementează organismele modificate genetic și li se va atribui un număr de identificare pentru trasabilitate. În propunerea de regulament nu se creează o categorie nouă de produse. În baza analizei criteriilor de echivalență propuse în regulament, o parte din plantele obținute prin Noile Tehnici Genomice rămân sub jurisidcția Directivei pe organisme modificate genetic (plantele NGT categoria 2, cele care nu îndeplinesc criteriile de echivalență pentru categoria 1), iar cele din categoria 1 vor fi tratate, din perspectivă de reglementare, ca orice plante obținute prin ameliorare convențională, cu excepția faptului că li se atribuie un număr de identificare ce se va regăsi într-o bază de date publică a plantelor cu statut validat de plantă NGT categoria 1. Semințele vor fi etichetate folosind termenul de Noi Tehnici Genomice.
Într-un final, fermierii și decidenții politici în agricultură trebuie să se întrebe de ce are nevoie agricultura? Vrem știință și tehnologie? Vrem să stimulăm cercetarea, vrem să beneficiem de ultimele noutați științifice sau vrem să rămânem simplii spectatori și beneficiari ai realizărilor știintifice din alte zone geografice din lume?
Andrei MĂRUȚESCU
Vicepreședinte AISR
