Pe lângă incertitudinile legate de alocările bugetare pentru despăgubirile acordate în cazul culturilor de primăvară afectate de seceta pedologică extremă din 2020, liderii fermierilor români au mărturisit pentru ediția online a Agro TV că sunt temeri inclusiv în ceea ce privește propunerea Ministerul Finanțelor Publice (MFP) de a reduce Ajutorul Național Tranzitoriu (ANT), acordat atât sectorului vegetal, cât și celui zootehnic, cu aproximativ 30%.
Potrivit precizărilor făcute pentru sursa citată de Ionel Arion, președintele Pro Agro, totul ține de viziunea MFP în ceea ce privește alocările din noul buget, destinate sectorului agrozootehnic românesc, dar și de capacitatea de negociere a reprezentanților Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Arion este de părere că despăgubirile pentru culturile de primăvară trebuiau achitate maximum până în toamna lui 2020.
În plus, o altă problemă dureroasă se prefigurează la orizont, și anume aceea a zvonurilor privind posibilele tăieri ale ANT-urilor.
„Vor fi discuții pe buget. Pe lângă chestiunile de secetă vor fi și chestiuni legate de ANT. Se pare că, propunerea Ministerului de Finanțe este să reducă ANT-ul, atât pe vegetal, cât și pe zootehnie, cu aproximativ 30% pe buget. Astea sunt la nivel de discuții și au mai scăpat așa, și printre noi. Nu știm dacă, într-adevăr, asta este și propunerea oficială.
„Noi vom cere să se aloce întreaga sumă și să nu mai fie amânată. Dacă ajutoarele pe COVID-19 pot fi date până la sfârșitul anului, ceea ce înseamnă secetă trebuia plătit de la sfârșitul anului trecut sau, cel mai târziu, în luna ianuarie, anul acesta. Se pare că vom avea de așteptat până în luna martie. Poate ar fi ca și ultimatum luna martie, pentru că din luna martie încolo este deja foarte greu să mai faci buget pentru investițiile de primăvară”, a afirmat șeful Pro Agro.
De altfel, mai rezervat decât Arion a fost Nicolae Sitaru, președintele APPR. Acesta a precizat pentru Agro TV că până nu va apărea Legea bugetului, nimic nu va fi clar în ceea ce privește despăgubirile pentru calamitarea culturilor de primăvară.
„Până nu apare Legea bugetului, nu putem ști. Noi tot am discutat cu ministrul (n.r. – ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale) și domnul ministru (n.r. – Adrian Oros) zice că vor fi (n.r. – bani pentru despăgubiri), dar… nu facem noi bugetul. (…) Acum, sigur, după ce s-a tras linie, lucrurile sunt mai clare decât erau în toamna trecută, dar, da, depinde și de ce bani sunt acolo. Trebuie să ținem cont și de realitatea bugetului”, a menționat la rândul său, Nicolae Sitaru.
Pe de altă parte, Ionel Arion a adăugat că nu este exclusă nici varianta protestelor, în cazul în care situația o cere, dar această acțiune este de nedorit și este de ultimă instanță în viziunea fermierului.
„Pe lângă toate aceste scrisori și propuneri, probabil că, tot ceea ce ne stă la îndemână, vom întreprinde. Protestele reprezintă ultima variantă la care ne gândim”, a mai mărturisit Arion.
În privința acestei soluții extreme, Sitaru a precizat, cităm: „Vom lua o decizie împreună. Noi sperăm să nu fie. De ce să punem răul înainte. Noi sperăm să fie OK”.
Soluții oferite tot de fermieri
În cadrul acelorași discuții privind despăgubirile pentru culturile de primăvară afectate de seceta pedologică severă din 2020, Arion a recunoscut că șefia Alianței pentru Agricultură și Cooperare a înaintat guvernanților propuneri constante de rezolvare a situației.
Una dintre ele este și cea a adeverințelor APIA, documente care pot scontate de către fermieri la bănci.
„Noi mai avem și alte propuneri la care ne gândim, pentru guvernanți. Noi am avut soluții și le-am prezentat pe toate, atât miniștrilor Agriculturii și de Finanțe, cât și premierului. În ultimă instanță am propus și acea variantă, cu credite de angajament, în sensul în care se poate elibera o adeverință APIA, așa cum se eliberează pentru subvenții, iar noi să mergem și să scontăm acea adeverință la bancă, exact cum procedăm și cu subvențiile.
Săptămâna trecută am mai avut o întâlnire la Cluj cu domnul ministru (n.r. – Adrian Oros) pe zootehnie; am deschis și acest subiect. (…) Promisiunea domnului ministru (n.r. – al Agriculturii) făcută către noi este că se vor acorda aceste despăgubiri, însă are de luptat cu Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Vedem și din declarațiile premierului (n.r. – Florin Cîțu) că nu este așa ușor de convins pe aceste chestiuni”, a continuat Ionel Arion.
Tot el a vorbit și despre eligibilitatea unor fermieri atunci când va veni vorba despre acordarea depăgubirilor.
Arion a recunoscut că, deocamdată cel puțin, nu are informații exacte cu privire la totalul suprafețelor alocate culturilor de primăvară, afectate de seceta pedologică severă înregistrată în 2020.
„Suprafața este aproximativ aceeași. Însă nu toate persoanele vor fi eligibile. S-a întâmplat și la seceta pe toamnă același lucru. Dacă stăm să ne gândim, au fost suprafețe calamitate, oamenii au chemat comisiile, li s-a constatat, dar nu a avut impact mai mare de 30% din fermă, iar atunci nu au fost eligibili. Dar în cazul lor, au venit comisiile pentru a constata o stare de fapt, pentru că fermierilor le erau necesare în contabilitate acele documente, nu neapărat prin schema de filtrare a APIA au trecut mai departe și la încasarea despăgubirilor. Exact același tipar va fi și aici.
Noi nu avem o suprafață exactă dată de APIA. Comunicarea a fost puțin greoaie în acest sens. În cazul în care dumnealor au contabilizat aceste lucruri, până nu încearcă să facă și plata… În momentul acela se vedea și eligibilitatea. Pe softul APIA trebuie să încerci să faci plata, ca să poți ajunge să vezi eligibilitatea”, a continuat șeful Pro Agro.
Discuții despăgubirile de secetă și stabilirea cuantumului acestora
Un alt aspect incert deocamdată este și acela al absenței unui cuantum al depăgubirilor pe hectar. Liderii Alianței ar fi solicitat acel document de la ICEADR, sub forma unui deviz-cadru.
„El a fost oferit ministerului, însă ministerul nu l-a pus în discuție, spre exemplu, acolo este prevăzută o sumă pentru investiție la cultura porumbului. Am cerut lucrurile acestea încă de la început. Încă de când s-a instalat seceta, propunerea mea a fost să mergem pe documente-cadru, pe documente recunoscute la nivel național.
„De-a lungul timpului am constatat că Fiscul, de fiecare dată, a venit și a eliminat elemente din dosar, unde procesul-verbal era înscris și întocmit în mod diferit în fiecare județ. Încă din martie 2020 am solicitat un document-cadru, recunoscut prin ordin de ministru la nivel național. Acum, la despăgubire, să luăm o bază de date, iar baza de date ar fi început cu un document de la ICEADR, care este un institut de cercetări al statului român și ar putea să înțeleagă din punct de vedere economic ce înseamnă investiția într-un hectar de porumb, de floarea-soarelui, de grâu.
„Am făcut pe o tehnologie medie, ce se poate obține în România, și așa s-au calculat cuantumurile depăgubirilor – 30% din suma investită, pentru că mai mult nu au voie să dea; se consideră altceva. Așa s-a ajuns la suma de 925 lei, de 1020 lei la rapiță, pentru că s-a luat un procent de 30% din suma dată de ICEADR. Acum, din suma dată de ICEADR la culturile de primăvară – porumb, floarea soarelui, mazăre sau ce ar mai fi putut cultivat și afectat de secetă în primăvară, nu avem un cuantum pe hectar, stabilit de statul român.
„La discuțiile cu noi, ei (n.r. – reprezentanții ministerului Agriculturii) au vehiculat că sumele ar fi aceleași, suprafețele ar fi aceleași, cerința lor către bugetul statului ar fi cam de un miliard de lei, adică aproximativ 200 și ceva de milioane de euro”, a conchis pe această temă Ionel Arion.
Un miliard de lei pentru un milion de hectare
La finele lunii ianuarie 2021, patru mari organizații de fermieri au transmis o scrisoare deschisă premierului Vasile Cîțu, ministrului Finanțelor Publice, Alexandru Nazare și, spre informare, ministrului Agriculturii, Adrian Oros, prin intermediul căreia semnatarii îi avertizează pe guvernanți că fără despăgubiri pentru culturile calamitate în primăvară, de seceta pedologică extremă înregistrată în 2020, nu se poate asigura capitalul de lucru necesar pentru a relua ciclul de producție.
Liderii din agricultura românească atrăgeau atenția la acea vreme că, fără capital de lucru, s-ar putea ca un milion de hectare de teren arabil să nu fie cultivate.
„Considerăm că fără măsuri de sprijin rapide (despăgubiri pentru culturile de primăvară calamitate de seceta 2020), nu putem asigura capitalul de lucru necesar pentru a relua ciclul de producție. Înțelegem că Ministerul de Finanțe, în calitate de ordonator principal de credite, are ca obiectiv recuperarea sumelor date cu titlu de ajutor de stat prin și taxe și impozite plătite de contribuabili, motiv pentru care vă atragem respectuos atenția că riscul major, în eventualitatea neaprobării sumelor solicitate de MADR de la bugetul de stat necesare plății acestor despăgubiri, este de a nu cultiva o suprafață de aproximativ un milion de hectare de teren agricol, ca urmare a incapacității de reluare a ciclului de producție”, se menționa în documentul citat.
Cei patru semnatari ai documentului, Ionel Arion, președintele Pro Agro, Nicolae Vasile, șeful LAPAR, Mircea Băluță, liderul UNCSV, respectiv Nicolae Sitaru, președintele APPR, susțin că aproximativ 20% din fermierii care aveau încheiate contracte forward pe 30-35% din producția medie multianuală, au și acum de achitat penalități cuprinse între 200 și 700 de lei/tonă nerealizată/nelivrată, din cauză că nu au avut ce recolta din cauza secetei pedologice severe.
Pentru a argumenta cele spuse mai sus, șefii din agricultura românească susțineau în ianuarie 2021 că sumele acordate cu titlu de despăgubiri în cazul culturilor de toamnă au fost introduse în circuitul economic național. De altfel, acestea au fost utilizate de fermieri pentru plata furnizorilor, taxe și impozite către bugetul de stat și cheltuieli cu salariații.
De asemenea, liderii agriculturii autohtone afirmă că solicitarea lor are și o latură socială, justificată de faptul că în timp ce alte sectoare au disponibilizat angajați, contribuabilii având coduri CAEN diviziunea 01 Agricultură nu au renunțat la angajați.
„4,5% dintre salariații din România sunt angrenați în sectorul agricol. 40% dintre aceștia sunt afectați indirect de seceta pedologică severă și vor avea de suferit anul acesta datorită problemelor financiare ale angajatorilor-fermieri care au avut culturile de primăvară calamitate.
Pornind de la acest aspect, social, vă reamintim importanța pe care Comisia Europeană o acordă spațiului rural și repopulării acestuia, dacă vorbim despre beneficiari persoane fizice. Venitul obținut din exploatațiile de subzistență, deși nu contribuie la bugetul consolidat sau la bugetul UE, au un rol social în păstrarea specificului rural și populării satelor românești”, se scria în documentul remis la redacție.
De asemenea, într-un format asemănător de document, liderii Alianței au transmis și șefiei comisiilor de agricultură din Camera Deputaților și Senat rugămintea ca parlamentarii să se asigure că bugetul MADR, aferent anului 2021, va cuprinde suma de un miliard de lei, necesară pentru plata despăgubirilor aferente culturilor de primăvară calamitate și că sumele necesare vor fi alocate în acest sens, în regim de urgență.
Luni, 8 februarie 2021, preşedintele PNL, Ludovic Orban, a anunţat că, în şedinţa coaliţiei guvernamentale, s-au discutat liniile mari ale construcţiei bugetare pentru acest an şi anumite măsuri pentru restrângerea cheltuielilor.
El a adăugat că obiectivul este de a se construi un buget de stat care să respecte ţinta de deficit convenită atât la nivel politic, cât și în negocierile la nivel european, „în jurul procentului de 7%”.
„De asemenea, să fie un buget prin care să creştem investiţiile, să creştem absorbţia fondurilor europene. Ne-am propus ca 50% din investiţii să fie finanţate din fonduri europene nerambursabile”, a conchis pe această temă, Ludovic Orban.
este parte a
