Specialiștii de mediu au arătat că în 2020, datorită lockdown-urilor impuse de pandemie, natura și-a mai revenit puțin la normal. Nu și pădurile din România! Din păcate, nici câștigul economic nu este pe măsură să compenseze, atâta timp cât trei sferturi din lemnul vândut a însemnat masă lemnoasă pe picior, adică forma de materie primă cea mai brută.
Astfel, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), volumul de masă lemnoasă pe picior vândută a fost anul trecut de 9,128 milioane de metri cubi, iar volumul de masă lemnoasă fasonată s-a ridicat la 3,324 milioane de metri cubi.
În același timp, volumul de cherestea şi alte semifabricate a totalizat abia 35.000 de metri cubi.
Așadar, din volumul de masă lemnoasă vândută anul trecut (în volum brut), 73,1% reprezintă masă lemnoasă pe picior, 26,6% cea fasonată şi doar 0,3% cherestea şi alte semifabricate, precizează INS.
Preţul mediu al masei lemnoase pe picior vândute a fost de 150,47 lei/mc, iar al celei fasonate de 203 lei/mc.
Masa lemnoasă recoltată în anul 2020 a totalizat 19,652 milioane metri cubi (volum brut), cu 748.000 mc mai mult faţă de anul anterior.
Pe specii forestiere, răşinoasele au reprezentat 42% din volumul totalul recoltat, fagul 31,1%, stejarul 9,6%, diverse specii tari (salcâm, paltin, frasin, nuc etc.) 10,7% şi diverse specii moi (tei, salcie, plop etc.) 6,6%.
Lemnul recoltat în anul 2020 a fost destinat în proporţie de 95,9% persoanelor juridice atestate în activitatea de exploatare forestieră şi în proporţie de 4,1% persoanelor fizice care pot exploata lemn din pădurile pe care le au în proprietate, se mai arată în datele furnizate de INS.
este parte a
