O soluție accesibilă de producție a unui tip de îngrășământ organic, care vine la pachet cu reducerea considerabilă a problemei poluării mediului înconjurător cu subproduse provenite de la animale, iată soluția cu care doi antreprenori vin în fața agricultorilor, legumicultorilor, dar și zootehniștilor de la noi din țară.
Potrivit precizărilor fondatorilor Naked Sheep, companie care produce îngrășământ organic în creierii munților, folosită ca amendament, lâna adăugată în pământ, la rădăcina plantei sau împreună cu semințele semănate, se descompune în elementele sale componente.
Chiar dacă acest produs a devenit o problemă la capitolul valorificare pentru oierii români, el are nutrienții necesari pentru a fi folosită ca îngrășământ organic.
„Lâna se poate folosi în starea ei brută sau prelucrată ca și peleți. Iată câteva avantaje ale peleților din lână, comparativ cu lâna brută – volumul considerabil redus, ușor de dozat, ceea ce elimină riscul putrezirii plantei, dacă lâna este adăugată în exces”, a precizat Marius Laabs, co-fondator al companiei citate.
20.000 de hectare ar putea beneficia de un fertilizator 100% natural!
Pentru a crea un kilogram de peleți este nevoie de aproximativ 1,2 kilograme de lână, susțin experții firmei producătoare. Conform precizărilor acestora, dacă din întreaga cantitate de lână s-ar realiza peleți ce pot fi folosiți drept îngrășământ organic, atunci 20.000 de hectare ar putea beneficia de un fertilizator 100% natural, care ar putea ajuta plantele să se dezvolte armonios și să producă spre cantitățile maximale.
„Peleții din lână ne oferă o eliberare lentă a azotului, pe o perioadă de 6 luni. Acest lucru este foarte important pentru multe dintre culturile noastre de legume. Multe îngrășăminte organice cu azot funcționează prea repede și asta înseamnă că nu sunt suficient de durabile. Riscul de levigare este redus, îngrășământul nostru rămânând în sol, chiar și după multiple precipitații abundente. Adăugați în pământ, pe măsură ce peleții se înmoaie în apă, se umflă și se extind ajutând la creșterea porozității (oxigenului) din sol. Astfel, rădăcinile devin tot mai puternice și pătrund tot mai adânc în sol”, a adăugat la rândul său Lioara Vasilescu, co-fondatorul companiei producătoare.
Utilizarea peleților nu este însoțită de nicio restricție, fiindcă peleții sunt buni pentru toate culturile, nu sunt toxici și se pot aplica manual. Demn de menționat în acest context este și faptul că peleții din lână de oaie sunt un veritabil complex de nutrienți – Azot (N), Fosfat (P²O5), Magneziu (MgO), Potasiu (K²O), Sulf (S).
„Toate acestea conduc la rezultate considerabile pe termen lung”, a mai adăugat Vasilescu.
Cercetările îndeamnă spre utilizarea lânii ca fertilizator
De-a lungul a trei ani de zile, doctorandul Maria Alexandra Adi și prof. univ. dr. Ioan Păcurar au realizat un experiment la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca, prin care se arată beneficiile utilizării ca substrat a lânii de oaie în diferite combinații cu turbă și sol de grădină, pentru cultura de tomate și arbuști de mur.
Potrivit tezei de doctorat „Cercetări privind utilizarea lânii de oaie în culturile dendro-horticole”, lâna are capacitate mare de absorbție și de menținere a apei, fapt care previne uscarea solului și, astfel, minimalizarea eroziunii acestuia.
„Fibrele lânii de oaie se expandează când se umezesc, aerisind solul spre avantajul rădăcinilor. Datorită conținutului de substanțe nutritive din lână, eforturile refertilizării de-a lungul sezonului pot fi reduse. Contrar fertilizatorilor sintetici, lâna de oaie nu distruge solul, fapt care maximizează menținerea biodiversității”, se arată în studiul celor doi cercetători.
O concluzie la care au mai ajuns cercetătorii este faptul procesul prin care lâna poate fi folosit ca fertilizator are costuri atât de mici, încât România chiar ratează o șansă important în a ajuta agricultura autohtonă.
Analizele efectuate reliefează, totodată, aportul de substanțe nutritive N, P, K în sol, grație lânii de oaie.
La nivelul anului 2020, România avea efective de ovine și caprine de aproape 12 milioane de capete (11,923 milioane de capete, dacă vrem să fim exacți). În condițiile în care de la fiecare animal se scot în medie 2 kilograme de lână, aceasta înseamnă că România are un potențial de procesare de 24 de milioane de kilograme de lână sau 24.000 de tone.
este parte a
