De parcă nu era suficient pentru crescătorii de animale din jumătatea nordică a județului Prahova, pe lângă urși, vulpi și mistreți, acum și haitele de lupi au început să le creeze probleme.
După un incident care a avut loc în urmă cu doar câteva zile în urmă, autoritățile au fost solicitate să ia măsuri pentru despăgubirea proprietarilor unei stâne din comuna prahoveană Bertea, informează ziarulprahova.ro
Astfel, ciobanii ar putea să fie despăgubiți de către Ministerul Mediului, după ce, în data de 2 februarie, în punctul Podul Cășăriei, o haită de lupi a atacat și omorât peste 20 de oi, aflate într-un loc special amenajat situat la marginea localității.
Potrivit APM Prahova, s-au făcut demersuri pentru a despăgubi proprietarul de către Ministerul Mediului, lupul fiind specie protejată, alături de urs, râs și pisică sălbatică.
Constatarea a fost facută la fața locului de medicul veterinar din zonă şi de reprezentanții Comisiei de constatare și evaluare a pagubelor. Sesizările privind pagubele făcute de lupi au fost mult mai puține decât în cazul celor produse de urși.
Lupul (Canis lupus) în România este o specie protejată, prezentă în anexele II şi IV din Directiva Habitate şi clasificată ca fiind o specie prioritară pentru conservare. Unele dintre obligaţiile derivate din Directiva Habitate impun necesitatea de a menţine o stare de conservare favorabilă populaţiei naţionale de lup şi de a aplica un protocol de monitorizare şi raportare periodică către Comisia Europeană.
Existenţa unor cerinţe legislative la nivel naţional şi internaţional coroborat cu faptul că lupul se află în conflict cu oamenii, justifică pe deplin necesitatea de a se dezvolta şi pune în aplicare un plan de acţiune pentru lup în Romania.
Omul, de-a lungul istoriei, a încercat să extermine lupul, cu toate că unele societăţi au menţinut atitudini neutre sau pozitive faţă de lupi. În mai mult de o treime din ţările în care
a existat lupul, omul fie a reuşit, sau se află pe punctul de a reuşi exterminarea lupului.
Aceasta este o situaţie nefericită si nedorită, deoarece acum există posibilitatea dezvoltării unor programe de management care ar diminua problemele serioase în timp ce, concomitent, s-ar permite lupului să coexiste.
Pagubele făcute de lup animalelor domestice sunt la fel de vechi ca domesticirea speciei în sine. Aceasta problemă este cea mai gravă filă din dosarul de management a lupului, deoarece pagubele sunt motivul principal pentru cerinţa societăţii de a controla sau elimina lupul din anumite zone ale ţării. În ciuda nevoii critice de a avea informaţii adevărate privind cantitatea şi tipul pagubelor cauzate de lupi sectorului zootehnic, au fost efectuate puţine cercetări cu acurateţe sau care se bazează pe cuprinderea totală a datelor de la fermieri.
În conformitate cu prevederile Art. 2 din Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, fauna de interes cinegetic este resursă naturală regenerabilă, bun public de interes naţional şi internaţional, administrată de către autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare.
Gestionarea faunei sălbatice de interes cinegetic se asigură pe fonduri cinegetice de către persoane juridice licenţiate, pe riscul şi răspunderea lor, în baza contractelor de gestiune încheiate cu structurile teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care răspunde de vânătoare.
Managementul faunei cinegetice aflate pe suprafeţe care nu sunt incluse în fondurile cinegetice, prevăzute de lege se asigură de către administraţiile ariilor protejate sau de către consiliile locale, după caz. Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte cine suportă despăgubirile pentru pagubele produse de vânat şi în ce condiţii, astfel:
Pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, cuprinse în anexele nr. 1 şi 2, se acordă despăgubiri. Despăgubirile pentru pagubele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. 1 se suportă după cum urmează:
- pentru pagubele produse în fondurile cinegetice şi în intravilan – de gestionarul faunei cinegetice de pe cuprinsul fondurilor cinegetice în cauză, dacă acesta nu şi-a îndeplinit obligaţiile pentru prevenirea pagubelor;
• pentru pagubele produse în ariile naturale protejate, neincluse în fonduri cinegetice sau în care vânătoarea nu este admisă – de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, din bugetul aprobat cu această destinaţie.
Pentru situaţiile în care atât gestionarul, cât şi proprietarii de culturi agricole, silvice şi de animale domestice şi-au îndeplinit toate obligaţiile pentru prevenirea pagubelor, despăgubirile se suportă de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, din bugetul aprobat cu această destinaţie. Despăgubirile pentru pagubele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. 2 se suportă de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, din bugetul aprobat cu această destinaţie.
Modalităţile de constatare a pagubelor şi de acordare a despăgubirilor sunt stabilite în prezent prin Hotarârea Guvernului nr. 1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi obligaţiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice şi proprietarilor de culturi agricole, silvice şi de animale domestice pentru prevenirea pagubelor.
În conformitate cu prevederile acestei hotărâri de guvern, obligaţiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice pentru prevenirea pagubelor ce pot fi cauzate de exemplarele de lup, astfel încât aceştia să fie absolviţi de la plata despăgubirilor, dacă le realizază în totalitate, sunt:
• să elaboreze planuri de management cinegetic care să conţină măsuri pentru menţinerea efectivele speciilor de faună care produc pagube la nivelul efectivelor optime actualizate de administratorul fondului cinegetic naţional după data atribuirii contractului de gestionare;
• să recolteze integral, în sezonul de vânătoare anterior, a numărului de exemplare aprobat pe gestionar, la speciile din anexa nr. 2 la Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, care au produs pagube;
• să execute acţiuni de îndepărtare a exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic din zonele expuse în perioadele în care există riscul producerii de pagube sau la sesizarea proprietarilor culturilor, acţiuni pe care le aduc la cunoştinţa autorităţii publice teritoriale care răspunde de vânătoare cu cel puţin 24 de ore anterior desfăşurării acestora;
• să solicite, în condiţiile legii, aprobările necesare pentru acordarea, reaşezarea, suplimentarea cotelor de recoltă ori pentru vânarea în afara perioadelor legale a acelor exemplare din speciile de faună de interes cinegetic care produc pagube culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice, după caz;
• să vâneze, în locurile unde se produc pagube, exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic care produc pagube sau care pot produce pagube.
În acelaşi act normativ sunt stipulate şi obligaţiile ce revin proprietarilor de animale domestice pentru prevenirea pagubelor ce pot fi cauzate de exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, în vederea acordării de despăgubiri din partea autorităţii publice
pentru protecţia mediului sau a gestionarului fondului cinegetic, sunt:
• să facă dovada proprietăţii animalelor domestice, potrivit legii;
• să asigure paza animalelor domestice aflate la păşunat sau la diferite munci;
• să folosească pentru păşunatul animalelor domestice numai acele suprafeţe admise, potrivit legii, la păşunat;
• să adăpostească, pe timp de noapte, animalele domestice numai în locuri împrejmuite şi păzite;
• să deplaseze animalele domestice prin pădure spre locurile de păşunat şi adăpat numai pe traseele stabilite în acest scop, de comun acord, cu persoana juridică ce gestionează fauna de interes cinegetic din perimetrul respectiv şi cu administratorul suprafeţei respective de fond forestier.
este parte a
