Ministrul Florin Barbu și o echipă de specialiști din cadrul Ministerului Agriculturii s-au întâlnit luni, 19 februarie, la sediul MADR, cu reprezentanții mediului asociativ din agricultură, pentru a discuta despre marea supărare a fermierilor: cum vor fi aplicate în România derogările de la standardele GAEC 7 și 8 din Regulamentul (UE) 2021/2115.
În urma întânirii, Alianța pentru Agricultură și Cooperare, care reunește patru mari organizații de fermieri din România (respectiv PRO AGRO, LAPAR, UNCSV și Asociația Forța Fermierilor), a dat publicității o informare asupra celor convenite de reprezentanții MADR cu mediul asociativ din agricultura românească:
„Azi, 19 februarie 2023, am participat la întâlnirea organizata la sediul MADR, cu participarea domnului Ministru Barbu si echipei MADR responsabile pentru GAEC si ecoscheme. La intalnire au fost invitati si reprezentanti ai mediului asociativ pentru a discuta despre modificările intervenite urmare a acordării derogării pentru GAEC 8 care va fi notificată azi, 19.02.2024, Comisiei Europene, împreună cu propunerea de modificare a Ecoschemei PD-04 pe care o găsiți anexată la prezenta informare.
MADR a propus pentru anul 2024 acordarea derogării optând pentru varianta individuală sau cumulată a celor 3 opțiuni prevăzute în derogarea la GAEC 8 și propunerea de modificare a Ecoschemei PD-04. La cultura secundară/intermediară nu va fi nevoie de dovadă sămânță certificată sau respectarea normei de semănat pentru cultura principală, dar trebuie să fie o cultură distinctă de cultura recoltată sau cultura următoare. Atunci când vorbim de 4% fără PPP (produse de protecție a plantelor – n.r.) ne referim că sunt interzise produsele de protecția plantelor autorizate conform listei ANF. Se pot folosi produse care conform definiției nu se încadrează in categoria PPP – produse de protectia plantelor.
Așadar, pentru GAEC 8, procentul de 4% poate să fie cumulat din următoarele opțiuni, fie la alegere din una, fie un mix:
– Elemente neproductive, inclusiv pârloagă;
– Culturi fixatoare de azot fără tratament cu PPP;
– Cultura secundară fără PPP și fără factor de ponderare.
Pentru ecoschemă, România va propune +1% peste ambiția din GAEC 8, așadar 5% va fi suficient pentru ca ecoshema să fie accesată.
Minimum 85% din terenul la nivel de exploatație va rămâne acoperit în perioada 15.06-15.10 ale fiecărui an.
La întrebarea ce facem pentru la anul pe GAEC 8, dl Ministru a spus că la punctul diverse din cadrul AGRIFISH 26.02.2024 va solicita modificarea Regulamentului pentru ca zona/terenul neproductiv(pârloaga) să fie la nivel de țară pe baza suprafeței arabile solicitate la plata de bază BISS la APIA și nu la nivel de exploatație, așa cum este acum. Luând în calcul terenurile aflate în zona de protecție sanitară – cei 10m lățime de ambele părți ale canalelor de irigații, desecare și drenaj și drumurilor de exploatație, etc raportată la suprafața arabilă pentru care se solicită sprijin la APIA. Exemplu, doar ANIF are 800.000 ha teren cadastrat în zonele de protecție care după suprapunerea bazelor de date și discuții între IT APIA și ANIF, ar trebui să se acopere minimul de 240.000 ha necesare (dacă s-ar aplica 4% din 6 milioane de hectare solicitate la APIA).
În ceea ce privește GAEC 7 se va merge în continuare pe varianta de exceptare permisă pentru maximum 3 ani, cu cultură intermediară.
La insistențele noastre se are în vedere și MADR va propune modificarea PNS și a Regulamentului pentru ca rotația culturilor să nu fie obligatorie la 100%, ci la 50-70% din suprafață, exceptând suprafețele acoperite cu loturi semincere și prezentând o listă cu culturile care se autosuportă la cultivarea pentru o perioadă mai mare de 1 an pe același amplasament. La solicitarea AAC în rândul statelor din grupul de la Vișegrad, avem confirmarea că Bulgaria va solicita la diverse, derogarea la GAEC 6 și 7 și România împreună cu alte state o va susține în AGRIFISH.
Am insistat la MADR pentru corelarea modificărilor intervenite urmare a derogării pe GAEC 8, Ecoschemă cu restul măsurilor, inclusiv sprijinului cuplat.
La modificarea OMADR 80/2023 până la sfârșitul săptămânii ar trebui să aibe loc o discuție aplicată a MADR cu organizațiile profesionale pe propunerile de modificare a ordinului. Similar va avea loc o intâlnire tehnică pe propunerile de modificare a OMADR nr. 843/2023 pentru a reduce semnificativ sancțiunile raportate strict la suprafața/efectiv animale care pot să nu îndeplinească cerințele asumate prin cererea de plată APIA și informarea în regim de urgență a fermierilor.
La solicitarea organizațiilor, după Consiliul AGRIFISH din 26.02.2024, MADR va invita organizațiile profesionale la următoarea întâlnire pentru a prezenta concluziile discuțiilor și ce a obținut din ce a solicitat. Probabil va fi cumulată cu discuțiile pe OMADR nr 843/2023. Se vor opera modificări inclusiv la amploarea sancțiunii.
Diverse:
S-a solicitat să existe întâlniri cu regularitate în reprezentanța permanentă și organizațiile profesionale, iar domnul Ministru va dispune ca dl. Achim Irimescu să fie prezent în ultima joi din fiecare lună, la ora 10.00 la MADR pentru a participa la înâlnirea periodică cu organizațiile profesionale unde să se facă schimb de informații și decide cum împreună cum să se acționeze cât mai eficient în interesul României. Prima ședință ar putea avea loc începând cu luna martie.
APIA va verifica procedurile privind fermierii care pică aproape mereu la control. Ministrul intenționează să opereze modificări în procedură ca de așa natură în care dacă un fermier a picat 6 ani la rând la control și nu a avut nici o neregulă să nu mai apară în anul/anii următori.
Referitor la fondul de risc, prin care fermierii au 3% oprit la APIA (în prezent cca 38 mil euro/an) dl ministru BARBU urmează să vină cu o popunere de mecanism prin care Guvernul va completa anual peste cei 3% de la fermieri cu cca 70 milioane euro pentru ca prin licitație pe 2025-2027 să se asigure cele cca 6,6 milioane euro, pentru aproape toate riscurile și în caz de calamitate fermierii să fie despăgubiți între 3.500-4.000 lei net/ha pentru 100% afectat, a cărei metodologie de acordare să fie prevăzută prin hotărâre de Guvern. Se vor purta discuții cu ASF și se va organiza întâlnire cu organizațiile profesionale pentru a discuta pe draftul de act normativ când va fi elaborat, cel mai probabil pentru a fi aplicabil începând cu anul agricol 2025-2026.
Referitor la Creditul fermierului, convenția va fi semnată de MADR în această săptămână. FGCR va încasa banii și va achita ROBOR și comisioanele către bănci, care ar trebui să cuprindă inclusiv comisionul de garantare al FGCR cuprins între 1,3-3% din tot creditul. Vor putea beneficia de Creditul fermierului si acei fermieri care au plăți întârziate de până la 180 de zile. MADR recomandă fermierilor ca după semnarea convenției să meargă la bancă, urmând a primi comunicatul de presa al MADR cu toate informațiile necesare în acest sens.
Urmare a solicitărilor de clarificare pentru completarea cererii de plată pentru cei 100 euro/ha, fermierii vor completa sumele care le-au încasat/tras până în prezent prin RURAL INVEST. Pe cadru temporar Ucraina trebuie accesați toți banii până la 30.06.2024. Daca Cadrul Ucraina va fi prelungit după 30.06.2024, foarte probabil se va ridica plafonul la 400.000 euro.
Totodată s-a insistat ca pentru realizarea de perdele de protecție/forestiere să se poată folosi și terenurile ipotecate la bănci, cu acordul băncilor, așa cum s-a procedat pentru DR 22 și celelalte măsuri”, se arată în informarea Alianței pentru Agricultură și Cooperare.
Citește și Ministrul Florin Barbu, nemulțumit de decizia Comisiei Europene pe GAEC 8
este parte a
