O cooperativă a investit într-un mare siloz. „România are capacităţi de depozitare suficiente”

Pe fondul viziunilor reținut optimiste ale liderilor de cooperativă din România asupra sectorului agricol autohton, al consolidării prezenței acestor forme de organizare pe piață, dar în special al volatilității prețurilor cerealelor, membrii Argeș Biosud au investit într-un siloz de 40.000 de tone, în vederea eficientizării activității.

De altfel, volatilitatea preţurilor cerealelor, un subiect intens discutat mai ales în anii secetoși, a făcut ca anumiți producători agricoli autohtoni să-și orienteze atenția către asigurarea unor spaţii de depozitare a materiei prime agricole. Astfel, aceștia nu mai sunt nevoiţi să comercializeze întreaga cantitate imediat după recoltă, atunci când preţul este semnificativ mai mic.

„Am achiziţionat un siloz de 40.000 de tone şi o să îl modernizăm pentru a mări capacitatea şi eficienţa. Suntem 43 de membri în cooperativă, care lucrează 22.000 de hectare de teren şi capacitatea silozului este suficientă pentru noi. După zece ani pe piaţă pot spune că ne-am consolidat”, a precizat Mircea Băluţă, preşedintele Cooperativei Argeş Biosud, în cadrul emisiunii ZF Agropower.

Conform precizărilor făcute de liderul de cooperativă pentru sursa citată, țara noastră dispune de capacităţi de depozitare suficiente, realizate atât prin investiţii proprii, cât şi prin alte forme de achiziție, dar „capacităţile de depozitare trebuie modernizate şi digitalizate”.

„Impredictibilitate în piață”

La unison, jucătorii din piața de specialitate spun că 2020 a fost unul greu pentru agricultură, ca urmare secetei pedologice, însă volumul de marfă exportat a fost similar cu cel din 2019.

Chiar și așa, preţurile au variat foarte mult şi, în continuare, există impredictibilitate în piaţă. Producătorii agricoli sunt mai reticenţi să încheie contracte futures, cu toate că văd anul 2021 cu ochi buni, de aceea preferă să depoziteze cerealele.

„În iarnă s-au refăcut precipitaţiile – nu acoperă rezerva de apă necesară din sol, dar suntem pe un scenariu optimist. Este datoria noastră să lucrăm terenul, să alegem cele mai bune tehnologii şi să mergem mai departe. Sper ca 2021 să fie un an de reechilibrare”, a continuat Băluţă, liderul acestei cooperative.

Șeful cooperativei amintite mai sus a mai menționată că anul anul agricol în curs poate fi privit din două unghiuri: prost pentru fermierii din sud-est-ul ţării şi bun pentru fermierii din centrul şi vestul ţării.

„Fermierii din sud-est nu au reuşit să-şi plătească ratele la bănci, nu au reuşit să-şi plătească inputurile către distribuitori, o parte au fost executaţi, au ajuns să aibă bilete la ordin la bănci, au ajuns să nu mai poată fi finanţaţi, au ajuns în centrala incidenţelor de plăţi şi nu vor mai fi finanţaţi pentru a reîncerca să se reinventeze”, a precizat cu amărăciune în glas șeful de cooperativă.

Tot el spune că, pentru zona de sud-est a țării, 2020 a fost cel mai prost an din ultimele cinci șase decenii, pentru că a afectat şi culturile de primăvară şi cele de toamnă.

„În plus, în sud-est este ponderea cea mai importantă a fermierilor care face pentru export”, a declarat Mircea Băluță, care a adăugat că fermierii şi-ar dori ca Ministerul Agriculturii să le fie partener de dialog. „Vrem continuitate, sustenabilitate şi să se ţină cont de specificitatea zonei când se iau măsuri.”

Șeful de cooperativă consideră totodată că „politicile ambiţioase“ la nivel european privind dezvoltarea agriculturii româneşti nu ţin cont de ceea ce se întâmplă în agricultura românească.

„Cred că fiecare stat membru trebuie să-şi facă politici specifice, naţionale, regionale, zonale. Nu putem compara Banatul cu Dobrogea sau cu Moldova”, argumentează fermierul.

Nevoia de investiții în procesare

Poate cel mai important aspect precizat de liderul cooperatist în intervenția sa televizată a fost cel legat de procesarea materiei-prime de proveniență agricolă.

El consideră că acum este momentul ca fermierii români să investească masiv în procesare pentru a fi competitivi cu cei din Franţa, Polonia, Rusia ori Ucraina, cu care concurează la producţia de cereale.

Pentru a atinge însă acest deziderat, investitorii au nevoie subvenţii de la stat comparabile cu cele din aceste ţări, dar şi de reducerea termenelor pentru a atrage bani europeni pentru investiţii.

„Cooperativa agricolă este gruparea economică cea mai rentabilă pentru noi, pentru dezvoltare. Polonia, Olanda, Franţa au cooperative. Noi, am făcut un salt mare, iar acum trebuie să mai ardem etape, pentru că suntem în directă concurenţă cu aceste ţări, fiind inundaţi de produsele lor, pe de o parte, dar şi în concurenţă cu Rusia şi Ucraina, în bazinul Mării Negre, care au costuri foarte mici de producţie“, a conchis Mircea Băluță.

Cooperativa Argeş Biosud este formată din peste 40 de fermieri care cultivă 22.000 de hectare cu cereale, iar în 2019 a avut o cifră de afaceri de 58,4 milioane de lei şi un profit de 16.300 de lei.

Țara noastră deține o suprafaţă agricolă de peste nouă milioane de hectare, iar aproximativ cinci milioane sunt cultivate cu cereale.