Ce vor europenii și ce pot românii atunci când vine vorba de ECOSCHEME

16
Ce vor europenii și ce pot românii atunci când vine vorba de ECOSCHEME

Conceptul de ecoscheme continuă să fie un subiect fierbinte. Fie că este vorba de expertiza europeană a lui Mihail Dumitru, director general adjunct al DG AGRI, direcția de resort din cadrul Comisiei Europene (CE), de cea a lui Daniel Buda, europarlamentar român din grupul PPE sau de cea a ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, cu toții au răspuns recent incertitudinilor fermierilor în ceea ce privește viitorul agriculturii românești, în contextul noilor politici europene.

Dar cum vede Mihail Dumitru viitorul agriculturii europene, implicit pe cea a țării noastre, din poziția de adjunct al șefului DG AGRI din cadrul CE.

În cadrul Congresului APPR „Fermieri pentru fermieri”, Dumitru a mărturisit că noua Politică Agricolă Comună (PAC) conține elemente menite să-i sprijine și să recompenseze pe fermieri.

Și asta în condițiile în care noua viziune europeană a producției agroalimentare ține cont de prevederile deja cunoscutului Green Deal sau Pact Verde European. Vorbim în acest caz de metode de producție prietenoasă cu mediul și care are drept scop gestionarea durabilă a resurselor naturale.

„Fermierii europeni deja produc la standarde care, probabil, sunt printre cele mai ridicate din lume, iar noi ne dorim, acum, ca aceste standarde și întreg lanțul agroalimentar european să fie sustenabil. Acesta este obiectivul Strategiei «De la fermă la consumator».

„Desigur, noi venim în întâmpinarea fermierilor. În primul rând, aș vrea să spun că mulți dintre fermieri și-au adaptat metodele de producție. (…) În fiecare zi intrăm în contact cu fermieri care sunt deja în această logică a Pactului Verde European, a adoptării unei metode de producție prietenoasă cu mediul, care iau în considerare gestionarea durabilă a resurselor naturale.

„Vedeți ce s-a întâmplat anul trecut în România – impactul schimbărilor climatice este foarte evident. Am avut cea severă secetă din ultimii 60 de ani. Trebuie să facem toți ceva. Cred că fermierii sunt foarte conștienți de acest lucru, că este și contribuția lor foarte importantă, dacă vor să rămână fermieri, să contribuie și să lase copiilor lor această activitate și să continue să ofere hrana necesară pentru societate”, a declarat Dumitru prin intermediul unei intervenții online, direct de la Bruxelles.

Trei elemente de sprijin

Oficialul DG AGRI a explicat pe scurt ce va înseamna PAC pentru fermierii europeni și cum anume vor fi aceștia recompensați în ecuația noii politici și a conexiunilor cu celelalte strategii și programe gândite la Bruxelles.

Mai exact, Mihai Dumitru a explicat că sustenabilitatea, conceptul pe care agricultorii europeni vor trebui să-l integreze în sistemul lor de producție, trebuie să acopere trei aspecte importante, și anume ecologic, economic și social.

„Prin Politica Agricolă Comună noi venim cu elemente care să sprijine și să compenseze pe fermieri. În primul rând, venim cu elemente care sunt obligatorii pentru toată lumea, cu condiționalități, fiecare fermier care primește subvenție din PAC, trebuie să respecte niște cerințe de bază, aceste condiționalități.

„Cei care vor să facă mult mai mult, avem la îndemână ecoschemele. Acestea vor deveni un instrument foarte important în a ajuta fermierii să se orienteze către aceste noi metode de producție. Apoi, cei care vor și mai mult, venim cu plățile compensatorii pe agromediu din Pilonul II.

„Desigur, mai există elemente de reglementare, care vor fi adoptate la nivel european, iar apoi transpuse la nivel național, elemente legate de folosirea acestor inputuri, unde societatea, în special, și chiar și fermierii, consideră că trebuie să facem ceva. Mă refer aici la pesticide, mă refer la îngrășăminte, mă refer la antimicrobiene. Avem aceste instrumente”, a continuat Dumitru.

În cadrul aceleiași intervenții, după discuții cu fermierii, care au vorbit despre interdicțiile de care se vor lovi odată cu implementarea Pactului Verde European, Dumitru a replicat: „Nu știu dacă este puțin sau este mult, cât oferim prin PAC”. Tot el a adăugat că „anumiți parteneri sociali și anumiți parteneri comerciali din lume ne pot acuza că noi, în Europa, intervenim prea mult, public, ca să sprijinim.”

Și Mihail Dumitru a continuat pe aceeași temă. El a explicat că toate politicile gândite la Bruxelles au ca finalitate sustenabilitatea producției de profil, capacitatea fermierilor de a produce eficient econimic, cât și reînnoirea generațională.

„Fermierii ne spun că nu este suficient, pentru că noi avem în vedere ca sustenabilitatea să acopere cele trei aspecte – ecologic, economic și social. Noi ne dorim ca fermierii să poată trăi din activitatea din fermă, iar pe urmă să contribuie la aceste obiective generale de protecție a mediului și a climatului. Noi ne dorim ca fermierii să rămână și să putem înnoi generația de fermieri, să avem alți oameni care vin în sectorul agricol, nu să-i pierdem pe toți”, a conchis Dumitru.

Green Deal, o oportunitate

Și Daniel Buda, europarlamentar român, a intervenit pe subiectul beneficiilor care vor veni odată cu implementarea Green Deal în politicile naționale.

El a atins un subiect sensibil în acest context, și anume reducerea consumului de pesticide care, conform precizărilor sale, nu vor fi la același nivel ca în țările cu un consum mai mare de produse de protecție a plantelor.

„Pactul Verde European trebuie văzut de fermieri ca fiind oportunitate, nicidecum ca o împovărare, cu noi condiționalități pe care trebuie să le respecte în viitoarea PAC. Aș vrea să răspund foarte clar și foarte aplicat la această întrebare care este pe buzele tuturor, vizavi de ceea ce înseamnă reducerea cantităților de îngrășăminte chimice, de insecticide ș.a.m.d., la nivel european, cu până la 50%.

„Această reducere – să fie foarte clar – se va aplica fiecărui stat membru. Dacă noi suntem mult sub media Uniunii Europene (UE), evident că n-o să avem niciun fel de problemă cu această chestiune. De aceea, este extrem de important să reținem acest aspect și să nu ne speriem «ce se va întâmpla oare?» cu această componentă a reducerii insecticidelor și îngrășămintelor chimice.

„Pe de altă parte, trebuie să înțelegem că trebuie să venim cu măsuri inovatoare în agricultură, plecând de la banala rotație a culturilor până la a investi în cercetare și de a găsi formule, în așa fel încât să creștem potențialul sectorului agricol, să ajungem în România la un nivel productiv, undeva poate chiar peste nivelul pe care îl are Franța”, a conchis la rândul său, Daniel Buda.

Oros vrea ecoscheme „prietenoase” cu fermierii

Ultimul pe lista celor care au intervenit pe acest subiect a fost Adrian Oros, ministrul Agriculturii din România.

El a atins subiectul dureros al ecoschemelor, intens negociate între forurile decizionale europene. Oros a precizat că este imperios necesar ca aceste elemente de politică europeană să se plieze pe nevoile fermierilor, dar și pe ceea ce se dorește prin implementarea elementelor Green Deal.

Și când vine vorba de nevoile fermierilor, nu este în regulă ca aceștia să piardă 300-400 milioane de euro, anual, prin accesarea schemelor, dar prin neîndeplinirea condițiilor.

„Forurile europene se gândesc la consumator, se gândesc la securitatea alimentară, se gândesc și la fermier. Îngrijorările agricultorilor rămân, pentru că toate aceste decizii de la Bruxelles se vor transpune la nivel național și trebuie să ne asigurăm că se vor transpune așa cum își doresc fermierii și că vor putea fi măsuri aplicabile.

„Au fost unele grupuri politice care au cerut 40% ecoscheme. După negocieri s-a ajuns în Parlamentul European la 30%. Speranța mea ca după negocieri, în trialog, să se ajungă la 25%. Noi, în Consiliul AGRIFISH, am cerut 20%. Tocmai pentru că, fiind niște măsuri, fiind niște scheme plătite din Pilonul I, ele fiind obligatorii pentru statul membru, dar voluntare pentru fermieri, fermierii să nu aplice la aceste scheme și banii să se piardă.

„Discutăm aici între 300-400 milioane euro, anual, în funcție de procentul care va fi stabilit la final, în trialog. De aceea, este foarte important cum anume stabilim aceste ecoscheme, care să se plieze și pe nevoie, pe ceea ce se vrea prin acest Pact Ecologic European, dar în același timp să fie înțelese și acceptate de către fermieri și accesate”, a adăugat politicianul român.

Mai este puțin până la data obligativității ecoschemelor

Ecoschemele vor deveni obligatorii pentru fermierii care solicită subvenții agricole, cel mai probabil din 2023. Fermierii care nu vor adera la ecoscheme și nu vor face niciun efort în plus față de prezent, riscă să aibă plăți directe pe fermă cu 30% mai mici.

Practic, din ceea ce, în prezent, înseamnă plăți directe, 30% din acestea ar urma să fie separate de plățile directe normale, care vor fi achitate automat la hectar, iar aceste 30% vor fi acordate doar agricultorilor care decid să implementeze câteva măsuri din aceste ecoscheme.

Decidenții europeni și-au propus pentru aceste ecoscheme, care practic fac legătura dintre PAC și Pactul Verde European, ca fiecare agricultor care o să aibă aceste 30% din plățile directe, va trebui să se angajeze că va pune în aplicare anumite practici agricole care sunt benefice mediului, bio-diversității, calității apei, a solului sau care reduc emisiile de carbon și care sunt măsuri care nu vizate în acele condiționalități care sunt obligatorii.

Potrivit experților Comisiei Europene (CE), planul de investiții prevăzut în Pactul Verde European presupune mobilizarea a cel puțin 1.000 de miliarde euro sub formă de investiții pe parcursul deceniului următor, combinând capitaluri din bugetul UE și din bugetele naționale, investiții publice și private, măsuri suplimentare pentru a facilita și stimula investițiile publice și private verzi, condiții de investiții atractive, dar și asistență tehnică menită să-i ajute investitori să aleagă proiecte durabile.

Ca surse, 25% din finanțarea totală va fi acordată de Uniunea Europeană (UE) pentru măsuri privind clima, 30% din fondurile InvestEU alocate pentru proiecte de combatere a schimbărilor climatice, respectiv prin stimularea investițiilor verzi, cu sprijin din partea grupului Băncii Europene de Investiții (BEI).