Subiectul fierbinte din ultimele zile, legat de noile tehnici genomice (NGT), a creat multe disensiuni în sectorul agricol românesc, iar părerile sunt în continuare împărțite legate de poziția oficială a României, exprimată de ministrul agriculturii, Florin Barbu, la Bruxelles.
De altfel, șeful MADR a fost criticat de către colegul său de coaliție, europarlamentarul Daniel Buda, care susține că poziția exprimată de ministrul agriculturii decredibilizează România în ochii statelor vestice. De altfel, europarlamentarul a votat, ieri, pentru adoptarea regulamentului privind NTG-urile, contribuind la avizul favorabil primit de acest regulament în Comisia de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European.
Totuși, ministrul Florin Barbu susține că poziția sa a fost discutată cu fermierii din țară, iar majoritatea acestora au susținut-o. De altfel, șeful MADR spune că nu se împotrivește NTG-urilor, dar vrea să se asigure că vor fi protejate și culturile convenționale, astfel încât fermierii să poată opta și pentru cultivarea acestora.
”Din discuțiile pe care le-am purtat cu celelalte state, dar și cu 70-80% din fermierii din România, am solicitat Comisiei Europene ca în acest regulament să fie separare totală a produselor convenționale de produsele NGT1 și NGT2. Lucrul acesta l-am făcut pentru că vrem să ne protejăm fermierii, vrem să protejăm culturile convenționale, pentru că România are foarte multe relații cu țările arabe, cu țările din Africa de Nord, în care România face export de cereale.
Pericolul era că era foarte greu să etichetăm produsele convenționale, pentru că prin acest regulament, conform anexei 1, denumirea de convențional dispărea total. Noi nu ne-am dorit lucrul acesta, am spus în consiliu că susținem practicarea NGT1 și NGT2, dar dorim ca separat să avem și convențional în acest regulament, pentru ca fermierii români să își aleagă categoriile de culturi pe care vor să le înființeze.
Punctul de vedere al României și al Ministerului Agriculturii a fost foarte clar: nu ne opunem NGT1 și NGT2, dar ne dorim să ne rămână culturile convenționale în continuare. Aproape 80% din fermieri au solicitat acest lucru, ca și culturile convenționale să rămână în acest regulament. (…) Vă dau un singur exemplu. În România, majoritatea fermierilor își produc sămânță. În cazul în care trecea acest regulament, toți fermierii trebuiau să-și eticheteze sămânța cu NGT1, erau în imposibilitatea de a eticheta cu NGT1 sămânța pe care și-o produceau pentru a înființa culturile. Asta însemna că trebuia să ia sămânță de la societăți care sunt etichetate cu NGT1, bineînțeles prețurile puteau fi de 2-3 ori mai mari la aceste semințe, lucru care ducea la costuri mai mari pentru fermieri”, a explicat ministrul Florin Barbu pentru AGRO TV, în emisiunea ”Agricultura la Raport”.
este parte a
