Fermierii români așteaptă de multă vreme o nouă lege a arendei sau, mai precis, modificări la codul civil care să vină în sprijinul lor. Printre cele mai urgente cerințe ale agricultorilor se află modificarea perioadei minime de încheiere a contractului de arendă, dar și permiterea schimburilor între fermieri, astfel încât să se poată realiza o comasare a terenurilor. Aceste schimbări se află acum în mâinile parlamentarilor, care trebuie să avizeze modificările, pentru ca acestea să poată fi transpuse în practică.
”Legea arendei a fost un subiect foarte mult discutat în spațiul public destina celor care au interese în agricultura românească și evident că acesta nu putea rămâne fără o decizie și o implicare a factorului decident din perspectivă legislativă, și aici mă refer în special la Comisia de Agricultură din Camera Deputaților. Există un act normativ care se află în avizare în momentul de față și în eliberarea raportului de către comisia juridică din Camera Deputaților”, a precizat președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, Adrian Chesnoiu, în cadrul congresului anual APPR ”De la fermieri pentru fermieri”.
Potrivit lui Chesnoiu, perioada minimă pentru contractul de arendă stipulată în actul normativ este de 7 ani de zile.
”Acest act normativ vizează modificările necesare la Codul civil, pentru că știm cu toții că România a avut o lege a arendei care a fost abrogată prin adoptarea codului civil din 2009. Actul normativ vizează, evident, legiferarea și reglementarea din perspectivă legislativă a unor probleme cu care fermierii se confruntă. Mă refer aici la introducerea unei perioade minime de încheiere a contractului de arendă de 7 ani de zile, astfel încât să ai o predictibilitate atunci când închei un contract de arendare. Știm foarte bine câte eforturi fac fermierii pentru creșterea bonității solului respectiv și aducerea lui la standarde de performanță și de productivitate foarte înalte. Astfel, trebuie să ai și din perspectivă juridică o protecție a ta ca și arendaș.
Evident, această modificare a codului civil prevede și posibilitatea subarendării, adică acel schimb între doi fermieri. Există situații în care într-o solă completă de 100 hectare, se intercalează un fermier care are 3-5 hectare și îl împiedică pe celălalt să lucreze firesc întreaga suprafață. Modificarea prevede această posibilitate a schimburilor între fermieri”, a explicat fostul șef AFIR.
Chesnoiu a mai precizat că va pune pe ordinea de zi a Comisiei încă o modificare mult așteptată de fermieri, care privește legea 138/2004, privind îmbunătățirile funciare. Prin modificarea propusă de Adrian Chesnoiu, fermierii vor avea dreptul să poată trece cu infrastructura secundară de irigații pe terenul proprietate privată al altcuiva.
”Se introduc câteva schimbări și pentru acordarea anumitor facilități sau excepții pentru cei care lucrează în domenii strategice, astfel încât să poată să acționeze în acest sens. Vă anunț în premieră că săptămâna viitoare voi pune pe ordinea de zi a ședinței Comisiei de Agricultură modificarea articolului 34 din legea 138 a îmbunătățirilor funciare, pentru că știu că este de asemenea un subiect de mare interes pentru fermieri, mai ales pentru cei care vor să facă performanță, vor să îmbunătățească situația sistemelor secundare de irigații și de foarte multe ori se lovesc de elementele protectoare ale dreptului de proprietate. Atunci, prin lege, trebuie să le oferim posibilitatea fermierilor, federațiilor sau organizațiilor să poată trece cu infrastructura de irigații secundară peste terenul proprietate privată, folosindu-se de un drept de superficie și de uz bazat pe principiul utilității publice”, a mai subliniat Chesnoiu.
În prezent, articolul 34 din legea 138 are următorul cuprins:
(1) Agenția, organizațiile și federațiile pot dobândi, în condițiile legii, un drept de servitute asupra terenului unui proprietar, acolo unde acesta se justifică din motive tehnice și economice, cu acordul scris al proprietarilor de teren, potrivit legii.
(2) Reprezentanții Agenției, organizațiilor și federațiilor pot intra pe terenul unei persoane, în cazuri de urgență, în scopul efectuării de controale, remedierii unor defecțiuni, înlăturării urmărilor unor dezastre și aplicării de măsuri de protecție a mediului înconjurător.
(3) Proprietarii de teren vor fi despăgubiți, potrivit legii, pentru daunele provocate terenului sau culturilor lor, în cazurile menționate la alin. (1) și (2).
este parte a
