Culturile agricole au fost grav afectate în acest an de seceta pedologică! Nicolae Sitaru, președintele APPR a venit cu o soluție în acest sens. „După părerea mea, primul lucru care se poate face destul de repede și fără bani este umplerea Bărăganului cu perdele de protecție. Se discută de subiectul ăsta de vreo 20 de ani”, transmite Sitaru care subliniază că, pe viitor, nimeni nu poate să asigure dacă nu vor mai fi astfel de perioade lipsite de precipitații. În acest sens este nevoie de măsuri concrete care ar putea duce la prevenirea secetei și reduce efectele fenomenului meteo dezastruos.
„În urmă cu vreo 12 ani, când eram președintele LAPAR, am fost la Ministerul Mediului să cerem imperativ o soluție pentru implementarea unui astfel program. Acolo, un secretar de stat la vremea respectivă ne-a spus că au un proiect prin care va face ca tot Bărăganul să fie „mobilat” cu perdele de protecție.
Proiectul era deja de vreo 6 ani în discuție, nu puseseră niciun metru de perdea de protecție și uite că au mai trecut 12 ani și nu știu pe undeva să fi pus statul perdea de protecție pentru a îmbunătăți condițiile de climă”, a declarat Nicolae Sitaru, în cadrul unei confernțe de presă susținută miercuri, 02 septembrie 2020, la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti” (A.S.A.S.).
SOLUȚIA PROPUSĂ pentru prevenirea secetei: Perdelele de protecție să fie considerate culturi agricole
Președintele APPR a transmis că o soluție ar fi ca acele perdele de protecție să fie considerate culturi agricole, să n-aibă regim silvic. În caz contrar, e o problemă de acord al proprietarilor. „Dacă ne pui să luăm acordul proprietarilor este deja încheiată povestea și nu mai facem niciodată perdele de protecție din două motive:
- Unul că nu toți proprietarii se mai află în țară
- Doi, majoritatea proprietarilor nu au dezbătute situațiile succesorale și astfel nu au cum să dea acordul
Pornind de la aceste motive, dacă perdelele de protecție ar fi considerate culturi agricole, noi am putea înființa culturile astea și le-am desființa când omul și-ar cere pământul înapoi cu riscurile pe care le-ar presupune acel lucru. Dar ca să riști lucru ăsta, trebuie să ai și ceva pus în compensare”, a transmis Nicolae Sitaru, președinte APPR.
„Noi am cere ca pentru înverzire, hectarul ăla de pădure pe care-l înființezi să fie considerat trei hectare de pământ înverzit, pentru că toate eforturile financiare ar putea fi în sarcina fermierului și în felul ăsta am putea să facem perdele de protecție în tot Bărăganul, s-ar schimba și mediul în care trăim și e posibil să se schimbe și nivelul precipitațiilor, microclimtul având o mare importanță în acest sens”, a conchis Sitaru.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe susținută de reprezentanții organizațiilor membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare, la Academia de Științe Agricole și Silvice, București, unde s-au prezentat problemele deosebit de grave cu care se confruntă fermierii în acest an agricol, în care, peste criza sanitară, s-a suprapus o secetă fără precedent, precum și a soluțiilor identificate.
La această conferință a fost prezent și secretarul de stat la MADR Emil Dumitru care a anunțat publicarea în Monitorul Oficial al Ordonanței privind acordarea de despăgubiri fermierilor afectați de secetă.
este parte a
