Lâna este un produs textil foarte popular, realizat din părul unor animale și folosit, în cea mai mare parte la tricouri și alte haine exterioare menite să fie cât mai călduroase.
Lâna este din ce în ce mai mult înlocuită de alte materiale (bumbac, fâș, artificiale) datorită unor dezavantaje ale ei cum ar fi faptul că se strânge la apă, provoacă mâncărimi unora dintre purtători sau chiar provoacă reacții alergice.
Lâna românească se risipește în continuare în fiecare sezon cald, atunci când se tund oile. Pe piața din România există cantități enorme de lână care nu-și găsesc întrebuințarea și care, ajung să mucegăiască prin depozite improvizate sau date ”de pomană” la turci.
Există, însă și alte moduri de a utiliza lâna.
Doi tineri sibieni din Șura Mică au inițiat o afacere inedită în agricultura românească: peleți de îngrășământ eco din lână de oaie. Agribusiness-ul care produce îngrășământ organic în mijlocul munților Carpați, aparține antreprenorilor Marius Laabs și Lioara Vasilescu. Proiectul lor a luat naștere în urma discuțiilor cu oierii care se plângeau că aruncă lâna fiindcă, în zilele noastre, oamenii nu o mai cumpără. Tinerii s-au documentat și au descoperit că peleții sunt cea mai bună varianta pentru o agricultură ecologică.
Lâna de oaie este un excelent fertilizator natural care conține azot, calciu, fier și multe alte elemente care aduc un plus valoare oricărui tip de recoltă sau plantație.
Îngrășământul organic, produs de cei doi, se vinde sub forma de peleți din lână de oaie, și are un rol important în întreținerea solului. Peleții acționează în mod eficient asupra pământului și îl îmbunătățesc treptat, având capacitatea de a ramâne în sol aproape 6 luni, eliberând îngrășământ pentru plante.
Un alt beneficiu al peleților ecologici din lână este, evident, cel economic. Permite o gestionare optimă a apei, mai ales dacă există o perioadă de secetă. Peletii au capacitatea de a absorbi și reține de până la 4 ori greutatea lor în apă. Astfel, plantele vor profita de această retenție bună pentru a avea o creștere puternică.
Lâna de oaie poate fi folosită cu succes și ca izolație termică și fonică.
Lâna are o performanță termică superioară, de 0,032w/m, absoarbe si cedează umiditate din aer (fără să producă “efectul de seră” precum polistirenul).
Lâna este natural incombustibilă – are nevoie de un procent de 25% de oxigen in aer, iar mediul inconjurator conține maximum 21% oxigen, prin urmare oxigenul din aer este insuficient pentru a întreține arderea lânii, ba mai mult, îmbunătațește calitatea aerului și are proprietăți fonoizolante (coeficient reducere zgomot >0,9).
sura foto: LanaTerm
Fibra de lână este unică prin capacitatea sa de a reduce simultan zgomotul din mediu, zgomotul de contact și transmisia sunetului.
Coeficientul de reducere a zgomotului (NRC) este media coeficienților de absorbție a zgomotului și variază între 0,85-0,95. Un NRC = 0 indică o reflexie perfectă, NRC = 1 indică o absorbție perfectă.
Fibra de lână are un exterior hidrofob și un interior hidrofil, ceea ce înseamnă că se adaptează foarte repede la umiditatea aerului înconjurător și absoarbe umezeala atunci când umiditatea este mai mare decât umiditatea specifică a lânii. Dacă aerul din cameră este prea uscat, eliberează umezeala înapoi. Aceste proprietăți nu se găsesc pe nicio fibră sintetică.
Lana de oaie poate adsorbi până la 33% din propria greutate în umiditate, fără a-și pierde calitățile izolatoare fără a se „uda”. Își păstrează flotabilitatea fără a deteriora structura. Motivul pentru aceasta este structura unică a fibrei proteice: este rezistentă la apă, adică hidrofobă. O proprietate care este foarte avantajoasă pentru situații critice de instalare – de exemplu, cu riscul de condens. Și lâna de oaie are un alt avantaj: ca fibră proteică, nu formează un teren de reproducere pentru mucegai. Acest schimb natural de umiditate între aerul din cameră și materialul izolant acționează ca o condiționare sănătoasă a calității aerului interior.
este parte a
