Substanțe periculoase folosite în crearea ambalajelor pentru mâncare

Substanţe periculoase, din categoria PFAS (per şi polifluoroalchil), au fost utilizate în ambalaje şi recipiente de unică folosinţă pentru mâncarea servită în restaurante de tip fast-food din Europa, relatează EFE, preluată de Agerpres. Mai multe asociaţii europene sanitare şi de mediu, printre care Alianţa pentru Sănătate şi Mediu, au colaborat pentru realizarea studiului care a dovedit folosirea acestor substanțe.

Este o practică întâlnită frecvent ca aceste substanțe periculoase pentru sănătate să fie folosite în diverse recipiente și ambalaje. Peste 70 % din probele recoltate şi studiate prezentau o expunere intenţionată la PFAS (compuşi chimici organofluorici sintetici, care au atomi multipli de fluor ataşaţi la un lanţ alchilic).

Experții au analizat ambalaje şi recipiente folosite în restaurante din şase ţări europene: Republica Cehă, Danemarca, Franţa, Germania, Olanda şi Marea Britanie. 38 dintre cele 99 de mostre (38%) au fost tratate cu produse PFAS pentru a se obţine rezistenţa la ulei. De asemenea, 32 dintre cele 42 de mostre selectate pentru analiza chimică (76%) au demonstrat o expunere intenţionată la PFAS.

Concluziile studiului arată că 99% din fluorul organic prezent în acest mostre selectate nu poate fi captat pentru o analiză specifică de laborator, ceea ce înseamnă că este imposibilă identificarea cu certitudine a compuşilor PFAS prezenţi.

Efecte de lungă durată și asupra mediului

Autorii studiului atrag atenția că Uniunea Europeană trebuie să acţioneze şi să interzică imediat folosirea acestor substanțe în fabricarea recipientelor alimentare, pentru a proteja consumatorii. Mai mult decât atât, aceste substanțe supranumite „veşnice” afectează și mediul înconjurător, pentru că sunt extrem de persistente în natură. Contaminează, deopotrivă, apa potabilă, solul şi aerul.

Studiile ştiinţifice au relevat totodată că o serie de PFAS au efecte grave pentru sănătate, precum dezvoltarea cancerului, provoacă un impact nociv asupra sistemului imunitar, reproductiv şi hormonal, determinând şi un răspuns mai redus la vaccinuri.