Home Agricultura Delicios! Romanii mananca icre colorate cu extract de gandaci

Delicios! Romanii mananca icre colorate cu extract de gandaci

905 views

Experții Asociației Pro Consumatori (APC) au analizat, în cadrul Campaniei Naționale de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”, salatele de icre din comerţ. Extrem de gustoase, aceste salate la care apelăm foarte des ascund pericole imense. La 49% dintre sortimentele analizate, conținutul de icre variază între 6% și 11%. 55% dintre sortimentele analizate conțin icre tarama (amestec de icre de calitate inferioară de la diferite specii de pești).

• 80% din produsele analizate conțin conservanți.
• 69% din sortimentele analizate conțin acid citric.
• 52% din sortimentele analizate conțin agenți de îngroșare.
• 52% din produsele analizate conţin între 5 şi 7 aditivi alimentari.

• 32% din sortimentele analizate conțin carmin.

Prin Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”, experții APC își propun să-i învețe pe consumatori să poată citi în cunoştinţă de cauză etichetele produselor astfel încât aceștia să facă achiziții în deplină siguranţă. Totodată, APC își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse cu o încărcătură chimică mare şi care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.

APC a achiziționat, în prima decadă a lunii februarie anul curent, 51 de sortimentede salată de icre fabricate de către următorii producători: Negro 2000, Doripesco, Ocean Fish, Pescado Grup (Salmaris și Bonito), Peștișorul de Aur, Delta Fish Distribution 2003, Mega Image (Gusturi Românești, 365), Auchan, Carrefour și Cora.

Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective:
1.Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.
2. Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.
3.Analiza informațiilor nutriționale.
4. Realizarea unor topuri din produsele analizate

  1. Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere. Ingredientele regăsite în compoziția salatelor de icre analizate sunt următoarele: ulei vegetal de floarea-soarelui, ulei vegetal de rapiță, apă, apă minerală naturală carbogazificată, amidon de porumb, amidon din cartofi, pesmet, suc concentrat de lămâie, zeamă de lămâie, zahăr, lactoză, proteină din lapte, dextroză, sirop de glucoză, sare, sare gemă mărunțită, sare iodată, icre somon, icre de știucă sărate, icre de cod sărate și afumate, icre de hering sărate, icre de crap sărate, icre de păstrăv Fiord, icre tarama sărate, lapți sărați, ceapă, ceapă pudră, praf de usturoi, somon sărat și afumat, file de macrou afumat, macrou afumat bucăți, file de crap afumat, file de caras sărat, ton.

2. Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung. În cele 51 de produse analizate s-au identificat următoarele categorii de aditivi alimentari: gumă guar, gumă xantan, acid citric, benzoat de sodiu, acid ascorbic, sorbat de potasiu, acetat de sodiu, carmin (coșenilă – colorant natural roșu obținut dintr-o specie de gândac din America de Sud), extract de paprika și arome.

3. Analiza informațiilor nutriționale. Numai 82% dintre produsele analizate prezintă o declarație nutrițională, iar la 18% dintre acestea informațiile nutriționale nu există. Valoarea energetică per 100 grame produs variază între 500 kcal și 691,51 kcal.
Cantitatea de lipide per 100 grame produs variază între 53,7 grame și 74,19 grame, iar cantitatea de acizi grași saturați per 100 grame produs variază între 5,63 grame și 9,6 grame. Numeroase studii realizate de instituții medicale și universități de prestigiu arată că grăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculareprecum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru cancerele de colon și sân. Cantitatea de proteine per 100 grame produs variază între 2 grame și 6,60 grame. Cantitatea de sare per 100 grame produs variază între 1,17grame și 2,50 grame.

4. Realizarea unor topuri din produsele analizate. Pentru a veni în sprijinul consumatorilor am considerat utilă realizarea unor topuri.

Top 4 mărci de salată cu icre de crap și ceapă, în funcție de numărul de aditivi alimentari:

Carrefour cu 7 aditivi alimentari

Bonito, 365 (Mega Image), Cora cu 6 aditivi alimentari.

Salmaris, Gran Mare și Negro 2000 cu 5 aditivi alimentari

Doripesco, salată de icre de crap cu ceapă cu 3 aditivi alimentari

Top 4 salate de icre fără aditivi alimentari

Salată de icre de crap (SC Doripesco SRL), conține 27% icre de crap.

Salată cu icre de știucă și ceapă (Gusturi românești – Mega Image), conține 15% icre de știucă și 14% icre tarama sărate.

Salată cu icre de crap și ceapă (Gusturi românești – Mega Image), conține 12,5% icre de crap, 12% icre tarama sărate și 0,5 ceapă.

Salată cu icre crap (Gusturi românești – Mega Image), conține 12,5% icre de crap sărate și 12% icre de tarama sărate.

Ce spun specialiştii

Salata de icre realizată în sistem industrial are o încărcătură chimică mare

„Salata de icre realizată în sistem industrial este un produs cu un conținut scăzut de icre de calitate superioară, cu o încărcătură chimică mare, constituit din conservanți, agenți de îngroșare, coloranți și acidifianți. Din păcate, multe produse au denumiri care induc în eroare consumatorul, îi creează acestuia impresia că produsul respectiv conține icre de calitate superioară, dar de fapt în compoziția acestora există și icre de calitate inferioară în cantități semnificative, sub denumirea generică de icre tarama, care nu sunt altceva decât icre cu valoare nutrițională scăzută ale unor specii de pești”,conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.

Benzenul (benzoat de sodiu – E211) este cancerigen în cantități mari și consumat în mod constant

„Salata de icre nu este nici pe departe o mâncare ușoară. Sigur că ele conțin o cantitate mare de acizi grași polinesaturați, care, se știe, protejează împotriva diabetului, obezității, bolilor vasculare și dislipidemiilor. Cu toate acestea, cantitatea mare de grăsimi din icre nu este potrivită pentru persoane cu exces ponderal. Pe lângă aceasta, modul de preparare presupune amestecul cu o cantitate mare de ulei vegetal. Astfel, salata de icre, în special cea cumpărată de la supermarket, este foarte bogată în grăsimi vegetale și polinesaturate. Excesul de grăsimi vegetale este la fel de nepotrivit ca și excesul de grăsimi animale. Totodată, salata de icre “de cumpărat” conține și câteva E-uri, cum ar fi E 200 – acid sorbic, care prelungește perioada de utilizare a produsului și E 211 – benzoat de sodiu, bacteriostatic și fungistatic care îmbunătățește gustul. Benzenul este cancerigen în cantități mari și consumat în mod constant. Este greu să evaluăm cantitatea de “E-uri” pe care le consumăm din alimentele cumpărate, aproape toate evident conservate. Dacă vreți să consumați icre, consumați în mici cantități, preparate în casă cu o mică cantitate de ulei sau chiar fără ulei. Totodată, icrele sunt o masă consistentă și bogat calorică, așa ca limitați-vă la 1-2 felii de pâine prăjită cu icre și consumați-le în prima parte a zilei” -dr. Florin Ioan Bălănică, specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică, fondator al “Școlii pentru Sănătate și Longevitate”, membru al “Academiei Americane de Nutriție și Dietetică”, reprezentant pentru România al “Organizației Europene pentru Medicina Stilului de Viață” (ELMO).

Salatele de icre conservate cu aportul substanţelor chimice de sinteză, la baza a numeroase boli

„Referindu-mă strict la salatele de icre care se comercializează în centrele comerciale din România, îmi permit să atrag atenţia asupra unui aspect extrem de important, neluat în calcul până în acest moment de către mulți dintre specialiștii noștri. Este binecunoscut faptul că în ultimii ani, tot mai mulţi români au început să sufere de afecţiuni digestive sau imunitare, precum infecţiile gastrointestinale, sindromul permeabilităţii intestinale, alergiile, intoleranţele alimentare sau dermatita atopică. În zilele noastre, cel puţin un român din zece întâmpină aceste probleme de sănătate, incidenţa acestora crescând foarte mult și pe segmentul pediatric. Din nefericire, consumul salatelor de icre conservate cu aportul substanţelor chimice de sinteză (ex. conservanţi, arome, agenți de îngroșare, acidifianţi etc) este asociat în mod direct cu perturbarea florei intestinale, rezultată ca urmare a creşterii nivelului de toxicitate regăsit în tractul intestinal. Toate salatele de icre procesate şi conservate acumulează cantităţi impresionante de histamină, neurotransmiţător activat în alergiile alimentare sau respiratorii, dar şi în intoleranţe alimentare, precum intoleranţa la histamină. Excesul de histamină de la nivelul unui tract intestinal sensibilizat poate ridica probleme serioase de sănătate atât persoanelor care suferă de alergii, cât şi acelor persoane care sunt sensibilizate de intoleranţa la histamină, o afecţiune care se identifică destul de greu, dar pe care o numesc deseori ca fiind „alergia alergiilor”, deoarece impune şi o dietă destul de restrictivă. Simptomele intoxicării cu histamină din salatele de icre procesate pot fi similare celor observate în cazul alergiilor şi includ urticaria, strănutul, nasul înfundat, rinita alergică sau respiraţia greoaie.

În acelaşi timp, se întâmplă de multe ori ca peştele de fermă regăsit în compoziţia acestor salate cu icre să cântărească mai puţin de 20% din greutatea totală a unei cutii, restul nefiind altceva decât un amestec de apă, sare, conservanţi şi arome de sinteză, agenţi de îngroşare sau uleiuri vegetale pro-inflamatoare. De altfel, aprox. 50% din compoziţia acestor salate este reprezentată strict de grăsimi, iar structura nutrienţilor regăsiți în cutiile salatelor cu icre nu este menită să întreţină maşinăria sofisticată a organismului nostru, întrucât lipsesc vitaminele, mineralele, antioxidanţii, enzimele digestive sau fibrele, adică exact acele elemente care trezesc cu adevărat viaţa în noi.

În ultimă instanţă, recomand consumul salatelor de icre proaspete şi preparate în propriile bucătarii, acestea neavând un grad de încărcare al histaminei. În acelaşi timp, nu trebuie să uităm că orice produs care conţine peşte conservat va acumula un exces de histamină.

În schimb, le recomand persoanelor care nu suferă de alergii, de sindromul permeabilităţi intestinale sau de diverse intoleranţe alimentare să acceseze întotdeauna salatele de icre care conţin peşte sălbatic într-un procent de min. 50%, amestecat în uleiul de măsline extravirgin şi conservat cu sare de mare sau pe baza altor condimente uscate precum rozmarin, oregano, cimbru, mărar, toate aceste ingrediente având un puternic spectru antimicrobian care îi permit produsului să nu se descompună din punct de vedere microbiologic.

Sunt de părere că salatele de icre preparate în casele familiilor noastre fac diferenţa de fiecare dată, comparativ cu salatele de icre ambalate, neuitând în acelaşi timp că cele mai eficiente medicamente sunt şi alimentele sănătoase. Food is the only medicine…” – Nutriţionist Dumitru Bălan,www.vindecadai.ro.

„Icrele (ovulele nefecundate ale peștilor ovipari) prezintă mare valoare comercială; după recoltare se spală, se sărează, se scurg de excesul de sare și se ambalează; de mai multă vreme, se practică pasteurizarea icrelor (la 65 grade Celsius, minimum trei ore), pentru prelungirea duratei de păstrare. Se disting: icre de calitate superioară (icre de sturioni – „icre negre“ sau „caviar“ și icre roșii sau „de Manciuria“ – în general de la somon) și icre comune (în ordine valorică descrescătoare: știucă, crap, caras, hering, macrou, cod etc.). Icrele comune care se păstrează neseparate de ovar, sărate, se numescicre tarama. Icrele negre și cele roșii se consumă ca atare; celelalte se prepară mai ales ca salată de icre, prin frecare cu ulei și zeamă de lămâie. Pe scară mult mai mică se produc și se conservă lapții (materie seminală secretată de glandele sexuale masculine ale peștilor masculi)” -Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.