Home Agricultura Povestea Biancai Zamfir, cercetatoare de succes la statiunea legumicola Buzau

Povestea Biancai Zamfir, cercetatoare de succes la statiunea legumicola Buzau

641 views

Tânăra Bianca Zamfir este la vârsta sa de 28 de ani doctorand și cercetător la Stațiunea de cercetare legumicolă Buzău, membru al colectivului de genetică-ameliorare condus de academicianul Costel Vânătoru, ea având deja în palmares câteva soiuri omologate și brevetate.

Tânăra cercetătoare este, totodată, director de proiect în cadrul A.D.E.R. 3.2.3., proiect sectorial ce aduce sume importante stațiunii buzoiene.

Printre soiurile brevetate de ea se numără soiul Cezar de Amaranthus spp, Măriuca și Estera, două soiuri de tomate de câmp cu creștere determinată, soiul de ardei iute Royal, soiul de ardei lung Ideal.

Bianca a povestit, pentru AGERPRES, că plantele au fascinat-o încă de mică.

“Însămânțam boabe de fasole sau de citrice, în perioada sărbătorilor de iarnă, în ghivecele de apartament ale mamei, nerăbdătoare să văd ce va răsari, cum vor fi, și mă bosumflam când semințele neavând condiții prielnice, nu supraviețuiau. Pentru mine era însă o muncă de Sisif, plăcută și reconfortantă”, își amintește tânăra cercetătoare.

Aceasta susține că dragostea pentru natură i-a fost inspirată și de către tatăl său, cu care purta “conversații lungi și frumoase despre cât de interesantă și captivantă este natura, el fiind de altfel un iubitor al plantelor și a tot ce are viață”.

“Deși nu am urmat un liceu de profil în domeniul plantelor, am decis ca după terminarea acestuia să urmez un alt drum care să mă aducă mult mai aproape de ceea ce iubeam cel mai mult, natura. Auzeam în jurul meu de profesii precum Management, Limbi străine, Administrarea Afacerilor, dar nu le simțeam aproape de sufletul meu. Printr-o întâmplare fericită am ajuns sa cunosc o prietenă de-a mamei care terminase Facultatea de Agricultură. Povestindu-mi despre cât de frumoasă este această facultate, am rămas impresionată de faptul ca în sfârșit am găsit ceva inedit și pe placul meu. Ajungând la înscriere, în cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, m-am îndrăgostit iremediabil de Facultatea de Horticultură, deoarece în cadrul acestei facultăți se studia floricultura, florile fiind tot o pasiune de-a mea”, spune Bianca.

Ea a intrat cu media cea mai mare la Facultatea de horticultură, dar a constatat apoi că reacția prietenilor ei nu a fost de încântare.

“Grimasele prietenilor erau mai mult decât evidente la auzul termenului ‘horticultură’, pe care nimeni nu-l înțelegea. După ce au râs copios, le-am explicat că acest termen vine de la latinescul hortus care înseamnă grădina și s-au liniștit cu gândul că eu voi merge sa studiez grădini, dar încă din timpul facultății mi-am dorit să lucrez în cercetare și am conturat astfel un vis care a și devenit realitate după terminarea studiilor”, povestește tânăra cercetătoare.

Totodată, Bianca crede că “după cinci ani de activitate în cercetare, fructificând sfaturile și ajutorul academicianului Costel Vânătoru”, a contribuit “la apărarea si conservarea patrimoniului genetic al speciilor aflate în cercetare”.

“Sunt coautorul unui ‘Îndrumător pentru recunoașterea principalelor boli la tomate’, publicat în anul 2012, am participat anual atât la simpozioanele naționale, cât și internaționale cu lucrări de specialitate, iar de doi ani urmez studiile de doctorat. Totodată, sunt director de proiect în cadrul A.D.E.R. 3.2.3., proiect sectorial ce aduce sume importante în cadrul stațiunii”, a mărturisit Bianca.

Ea mai spune că a fi cercetător în România pare o muncă de Sisif, dar această muncă aduce și satisfacții pe măsura sacrificiilor făcute.

“Să fi cercetător în România pare o muncă de Sisif, așa cum se întâmpla cu semințele mele în perioada copilăriei, însă cu diferența că sunt și satisfacții la care se ajunge în timp și cu multe sacrificii. Condițiile din cercetare nu sunt tocmai favorabile, salariile sunt nemotivante, dotarea este precară, însă tocmai aceste greutăți triază pe cei cu pasiune de cei fără pasiune pentru această frumoasă profesie. Dacă mă uit în urmă la soiurile de legume omologate și brevetate, mă simt un om împlinit”, mai spune tânăra cercetătoare buzoiană.